Exercitiu de imaginatie (7) - O vacanță sabatică, sălbatică și delicioasă în cele 4 zări

Sursa foto

În mediul corporatist de la noi aud din ce în ce mai des ideea de an sabatic, care deși nu e o idee nouă, abia acum începe să prindă curaj pe plaiurile mioritice. Pentru acea dintre voi nefamiarizați cu termenul, anul sabatic este o pauză (de obicei de un an) de la activităţile profesionale zilnice, petrecută departe de agitația cotidiană; un fel de concediu fără plată sub formă de cadou pe care ți-l acorzi singură pentru a câștiga timp cu tine și pentru tine, pentru care faci "provizii" și rezerve și pentru care este necesar să te pregătești nu doar fizic, dar și mental. 

Cu toate că tatonez de ceva vreme terenul și cochetez cu ideea, cea mai mare temere este că voi auzi foarte des în diferite versiuni întrebarea "Te-au dat afară?". Pe de altă parte, cu toții avem, din când în când nevoie de o pauză, mai ales după o perioadă prelungită și solicitantă, așa că îmi propun să testez sabaticia în porții mici până să fac pasul cel mare. Aș putea alege o plajă însorită (sau mai multe), m-aș putea apuca de sport sau aș putea alege distracție și nopți ca-n studenție pub-surfing style, dar parcă niciuna n-ar fi stilul meu. O idee însă am in minte...

60 de zile în care să fac fix ce îmi place - să călătoresc. Dar nu oricum, ci profitând de acest timp pentru a vizita locuri în care nu am ajuns încă, descoperind culturi care mă fascinează dar despre care deocamdată am citit doar în cărți, degustând preparate care gâdilă papilele gustative făcute cu ingrediente de la mama lor, chiar de mama lor. Am mai spus-o și cu alte ocazii, dar contextul este potrivit pentru a o aminti din nou - sunt locuri pe care le poți vizita indubitabil pe cont propriu (și de multe ori experiența ar putea fi mai autentică) și sunt alte locuri care, din raționamente de timp, resurse, distanțe, (uneori) securitate personală este, de preferat să le iei în calcul într-un context organizat.

Vă spuneam încă din introducere că cele 60 de zile se vor un teaser, o degustare a ceea ce va să vie, așadar timpul e limitat, lista lungă și e nevoie să contez pe sprijinul unui profesionist. Experiențele anterioare (vezi circuitul din Bavaria, dar și cel din peninsula Adriatică), mă întreaptă tot spre Christian Tour. 

Pregătirile încep cu identificarea celei mai bune perioade pentru marele start, ghidată în subconștient de cele câteva mile-stones destinations pe care e musai să le bifez. Studiez site-urile de meteo, afluența de turiști, costuri,  și în final mă decid - lunile August & Septembrie 2020 vor fi perioada mea sabatică, sălbatică și delicioasă. Un fel de Eat, pray, love în varianta călătorscopică!

Acum vine momentul să apelăm la experți - ofertă generoasă de circuite culturale Christian Tour atât în Europa, cât și în Asia, cele două Americi, exotica Africa și îndepărtata Australia. Încep să le studiez atent pe fiecare, eliminând locurile pe care deja le-am văzut. Ăsta e momentul în care încep să realizez că sunt o groază de locuri "must-see" pe care le-am adăugat deja în portofoliu, dar infinit mai multe care mă așteaptă cu brațele deschise.

La acest pas pierd câteva nopți, căci lista e lungă. O fac, o refac de câteva ori. Mă chinuie o sumedenie de gânduri - o fi bine, n-o fi bine ce fac?, o să îmi dau bugetul peste cap - dar într-un final trag linie, o privesc de câteva ori ca pe cea mai amplă lucrare de doctorat și mai, mai că îmi vine s-o înrămez. O trec pe curat, împăturesc cu grijă hârtia și o las la "fezandat" câteva zile. 

După o săptămână, deschid calendarul și încercuiesc prima zi a aventurii mele - 1 August 2020. Clepsidra s-a întors, inima începe să îmi ticăie asemeni unei bombe cu ceas, fitilul scoate scântei.

Îmi repet în minte - 1- 10 august - pornesc spre est, trecem granița în Ucraina și ne oprim la Cernăuți. E prima escală din circuitul Ucraina, Galitia, Odessa si Moldova 2020. Urmează apoi câteva zile de respiro și pornesc spre vest în Ținutul Lavandei despre care Peter Mayle mi-a povestit atâtea veri la rând - o săptămână aici (20-27 august) va fi cu siguranță divină. Mă opresc și mă uit la calendar - o porție de est, o porție de vest, dar amândouă europene și lună deja rezervată - e timpul pentru ceva mai îndrazneț - punctul culminant al vacanței sabatice înseamnă indubitabil Japonia - Țara Soarelui Răsare, iar în lista de circuite exotice Christian Tour am găsit fix ce aveam nevoie - 7 zile de experiențe nipone (1-8 septembrie). Mai e un pic și vacanța e gata, așa ca o porție de balcanism autentic înseamnă 4 zile în Macedonia (10-14 septembrie) și o doză ceva mai consistentă de latinitate din întâlnirea cu superlativele Spaniei, circuitul din 16-30 septembrie. Mă uit din nou la calendar - 2 luni de călătorie (aproape) continuă, într-o diversitate aproape nebună, cu extreme și contraste, cu mii de kilometrii, cu ani de istorie, de civilizație, cu zeci de lecții de învățat și luat acasă.

Dar pregătirile nu se opresc aici - aiba m-am încălzit - mă așez în fața hărții din plută ce stă agățată pe un perete, îmi pregătesc cutia cu pinuri colorate și deschid lista. O privesc cu zâmbetul învingătorului pe față, căci știu că am în față planul măreț de a cuceri lumea (lumea experiențelor mele). Trag aer în piept și încep să punctez:

Opera din Odessa - Sursa

Cernauti - poate cel mai misterios oraş pentru noi, românii - mulți au auzit despre el, dar numai o mână de curioşi l-au văzut (și acum e rândul meu să mă număr printre ei); Cetatea Hotinului - declarata „una dintre cele 7 minuni ale Ucrainei” si parte a sistemului defensiv al Moldovei medievale. Pentru dăsmățul culinar ne oprim musai la Liov, orăsel despre care am aflat că găzduiește cinci restaurante inedite atât ca decor, cât și ca gust; lista continua cu
Tiraspol si Odessa.  

Schimb culoarea pinurilor și înțep Nisa, Cannes, Monte Carlo - aici imaginea Casin-ului îmi apare pe retină și gândul la celebrul raliu. Continui cu Aix en Provence și gândul îmi zboară la lanurile de levănțică, la nuanțele de mov și lila întinse pe zeci de kilometrii, la povestirile cu festinuri culinare în sătucuri uitate printre dealuri, ale lui Peter Mayle. Visez și nu vreau să mă mai trezesc! Punctez Avignon și Chateauneuf du Pape, cu podgoriile vaste și degustari de vin., iuar mai apoi Marsillia și St Tropez. 

Pentru Japonia am păstrat pin-urile roz, ce mă duc cu gândul la florile de sakura. Punctez futuristul Tokyo, apoi Kyoto cu salba de temple din perioada shogunatului și ăadurea de bambus, iar la final Osaka, cu o scurtă oprire la Nara, unde aștept întâlnirea cu cele 1200 de Bambi. Deliciul culinar japonze va fi în Osaka, în cartierul Dotonbori, unde gusturile nipone se împletesc cu inovația. 

Pentru ultima parte a vacanței sabatice am ales să revin în Europa - cu o doză de balcanism - Macedonia, iar destinația nu e deloc întâmplatoare - mare și munte, istorie și modernism, toate condimentate cu peisaje superbe. Dar până acolo punctez pe hartă Veliko Tarnovo, cu a sa cetate în vârf de deal și cu straduțele întortocheate cu fel de fel de ateliere pitorești, urmează Sofia și apoi Skopje, capitala Macedonei, unde visez la un burek adevărat, cu carne tocată, așa cum doar pe insula Prinților am mai mâncat. O oprire in Kosovo, la Pristina, pe care mulți dintre noi o asociază doar cu știri negative, cu război ți bombardamente mă va ajuta cu siguranță să îi văd și o altă latura. 

Finalul este dedicat sufletului meu latin - Splendorile Spaniei - pe care anume le-am ales pentru diversitatea culturală, pentru diversitatea culinară, pentru contrastele între regiuni și "naíonalismul zonal" la care fiecare dintre ei ține extrem de mult. Pe harta mea punctez Madrid, Bilbao,  Pamplona - celebră pentru Tomatita - festivalul roșiilor, Barcelona - orașul lui Gaudi și capitala catalanilor, Valencia, Malaga,Gibraltar- de unde voi privi zâmbind spre Africa cu promisiunea că mă voi aventura și pe acolo în curând, Sevilia și Cordoba,spre a descoperi moștenirea maură și Toledo,un mozaic de culturi și religii.

Mă uit la calendar și apoi la harta plină de punctulețe colorate - se anunță o vacanță nebună. Unde mai pui că, în aventura mea nu voi fi singură, ci alaturi de ghizi experimentați și pasionași, care vor face din evadarea mea o experiență înălțătoare. Voi ce alte destinații v-ați dori să atingeți într-o pauză sabatică?

Acest articol a fost scris pentru concursul SuperBlog 2019.