Toamna e sezonul ...

Sursa

... ghiozdanelor colorate și a puștilor guralivi care pornesc spre școală, a sacoselor grele, doldora de ardei, vinete și gogoșari gata sa se transforme în zacusca, a ceaiului fierbinte și a cărților groase ce te-au așteptat toată vara sa le citești, a apusului de soare vinețiu privit dintre frunzele foșnind.

Toamna înseamnă totodată reinventarea garderobei. Lasăm deoparte stilul de vacanță în care mai orice este permis sau trecut cu vederea și ne reorientăm invariabil spre un cosy style, care să ne țină de cald și fizic dar și psihic, emanând o stare de bine, ca într-o îmbrățisare. Dar cosy style-ul despre care vă povestesc e un cuțit cu doua tăișuri, căci comod poate veni la pachet cu versatil și comod sau cu șleampăt și neîngrijit. 

Și ca să fiu mai concretă, pe mine toamna mă duce cu gândul la Scoția, la ziduri bătrâne de piatra groase acoperite cu muschi verde sau iederă în culorii arămii, la castele medievale urcate în vârf de stâncă, la valatuci de ceata ce acoperă totul ca o plapumă, la aerul rece ce îți înțeapă nările dimineața si zile cu ploaie mocanească. Așa că inevitabil gândul îmi zboară la tweed imediat ce vremea de afară anunță instalarea toamnei. Este un material ce combină fire de lână de diverse nuanțe şi care a devenit popular în Scoţia prin 1830, fiind considerat deopotrivă practic (rezistent la umezeală), comod, călduros, durabil și deloc anost. In vremurile noastre, mai moderne, tweed-ul ofere un aer sofisticat, autentic și oarecum upper-class.

Scotia (6): South Queensfery & Inchcolm Abbey

Ruinele abatiei de pe insula Inchcolm

Inca din avion profilul orasului Edinburgh, capitala Scotiei ti se dezvaluie ca o oaza de verdeata, cu siruri de case ordonate parca matematic. Prins intre pamant si plafonul de nori, perspectiva asupra orasului te pregateste pentru surprizele placute care te asteapta sa le descoperi la aterizare. Inevitabil imaginea fiordului Forth, ce strapunge malul stancos iti va atrage privirea, iar imensa structura de metal, de un rosul aprins ce leaga malul drept, de malul stang iti va atrage cu siguranta privirea.  

Profilul Podului feroviar 

Daca la prima noastra vizita pe taramul scotian timpul a fost prea scurt si locurile de vizitat foarte multe, de data aceasta ne-am propus sa nu ratat o vizita la South Queensfery. Si, ca sa fim siguri ca nu "ne fura peisajul" si pierdem din vedere aceasta plimbare, am facut un mic research inca de acasa si am reusit chiar sa obtinem o un voucher de reducere pentru o excursie de cateva ore cu plecare din South Queenfery spre Inchcolm Island. Asadar cu biletele achizitionate si excursia planificata, nu ne ramanea decat sa asteptam ziua cu pricina :)

Scotia (5): Un loc cu flux si reflux - Cramond

Digul si profilul insulei Cramond

Dupa vizita si pranzul la Lauriston, ne-am continuat dupa-amiaza insorita aproape de mare, in Cramond, un mic satuc foarte pitoresc si linistit de la periferia Edinburgh-ului. 

Ceea ce atrage vizitatorii aici este insula cu acelasi nume ce poate fi vizitata doar in timpul refluxului, in restul timpului drumul ce-o legata de mal fiind acoperit de apele marii.  Cum vizita noastra nu a fost una planificata, sansele sa "prindem" refluxul erau destul de mici, asa ca ne-am multumit sa ne plimbam de-a lungul digului si sa surprindem profilul insulei de pe continent. 

Scotia (4): Picnic la Castelul Lauriston

Castelul Lauriston

Duminica insorita, total atipica pentru Scotia lunii iulie, ne-a adus din nou pe domeniul unui castel,  de data aceasta aflat in Edinburgh, nu departe de centrul orasului (insa suficient incat sa va recomand sa luati autobuzul). 

Pentru a ajunge acolo, am luat autobuzul 41 de pe Waverley Bridge, in directia Cramond si am coborat la Davidson's Mains (drumul dureaza cam 30 min), de acolo, prima la dreapta si in doar cateva minute va aflati la intrarea pe domeniul castelului. Ce-i drept fata de alte castele vizitate, aici drumul de la poarta pana la castel a fost ceva mai scurt :)), insa am vazut o groaza de familii cu copii care se jucau sau faceau picnic pe spatiul verde.  O atmosfera relaxata de duminica, fara fumul de gratar neaos, masa intinsa pe board-ul inca fierbinte al masinii din dotare, etc...ei nu, masinile stau cuminti in parcare, iar la iarba verde se sta pe paturica, se mananca din casoleta/ pachetel si se arunca frumos la cos  :) .  Alta lume, alta poveste.

Revenind la povestea castelului Lauriston, aceasta  incepe in secolul al 16 lea,  cu turnul principal, in jurul careia casa s-a extins, ajungand in sec. 19 la forma sa actuala. De pe peluza din spatele castelului veti avea o vedere panoramica splendida spre Firth of Forth, fiordul de pe coasta estica a Scotiei si locul unde raul Forth se varsa in Marea Nordului.

Scotia (3): Hopetoun House

O noua zi in Scotia, un nou castel de vizitat (Yeeey! cel putin inca 2998 de vizitat :) ).  Ne-am dorit sa iesim un pic din oras, astfel ca am ascultat recomandarea prietenilor nostri si am "cuplat" croaziera de la  South Queens Fery cu o vizita la Hopetoun House.

Asadar dimineata, imediat dupa micul dejun ne-am indreptat spre Gara Waverly, aflata chiar pe Princess Street (deci in mijlocul orasului). Waverly este singura gara din lume al carei nume provine de la la un roman. Vorbim despre primul roman istoric al tuturor timpurilor  - numit si el tot Waverly, scris de Walter Scott si publicat în 1814. Insa gara este cat se poate de moderna si ancorata in timpurile contemporane. Ne-a fost usor sa identificam un tren al Scottish Rails care sa ne duca la Dalmeny si peste 20 min eram in tren si peste alte 20 eram la destinatei. De aici a inceput aventura noastra per-pedes spre castel.

Scotia (2): Gustul Scotiei: unt, carne si whisky

Chicken & thyme pie (Placinta cu pui si cimbru)

In scurta, dar intensa noastra excursie in Scotia nu am stat departe nici de bunatatie gastronomiei scotiene. Desi foarte apropiata de cea britanica si fara a se remarca in mod deosebit printre bucatariile celebre ale lumii, nici aici nu am rabdat de foame, ba mai mult nu de rare ori ne-am lins pe degete la final :)

Bucataria traditionala se bazeaza preponderent pe ingrediente naturale, carne de vanat, peste, oaie, vita, putine legume (in special cartof, varza, mazare, etc), dar multe lactate si branzeturi, in special maturate, insa gastronomia modernista aduce in linia intai preparatele de tip fast-food - cartofii prajiti (pe care ii mananca cu orice si oricand), burgari si orice poate fi preparat pane (peste, branza, etc).

Scotia (1) - Castelul Oxenfoord

Scotia este fara doar si poate Tara Castelelor, si oriunde te-ai afla poti fi convins ca un castel nu e niciodata prea departe - trebuie doar sa il gasesti. Pana la urma nici nu e de mirare, caci numarul lor este estimat la 3000 pe intreg teritoriul tarii. Fie ca ne referim la ruinele unui vechi castel medieval, fie la o resedinta privata locuita si astazi de aristocratia britanica, descendentii vechilor familii nobiliare, la castelele detinute de Regina Marii Britanii sau la marile palate incluse in circuitul turistic, fiecare dintre ele vine cu o poveste, o farama de mister ce ii invaluie incaperile,  cu o structura impozanta (chiar si in cazul celor aflate in ruina) care vorbeste despre un trecut glorios.

Castelul Oxenfoord

Anul acesta am avut ocazia (multumita prietenilor nostri, carora le uram inca o data Casa de piatra!) de a participa la o nunta tipic scotiana, cu castel, kilt-uri, muzica suflata din cimpoi si bineinteles cu mult buna dispozitie. Dar nu despre nunta va voi povesti in acest articol, ci despre locatia pe care am avut ocazia sa o vedem cu prilejul acesteia - Castelul Oxenfoord; o ocazie unica as spune, mai ales ca el nu este inclus in circuitul turistic si este accesibil si deschis publicului spre inchiriere doar pentru organizarea de evenimente private.

Castelul se afla la aproximativ 20 de km sud-est de Edinburgh, in mijlocul unui parc imens cu pajiste verde si padure (68 acrii, adica aprox 300000 metrii patrati), ce te deconecteaza aproape instant de toata agitatia orasului si te introduce intr-o lume de poveste, cu o biserica la fel de veche ca si castelul, rupta parca din episoadele serialului britanic Crimele din Midsomer.  

Cel mai cel castel sau Top 15 castele calatorscopice

Perioada sarbatorilor ma duce cu gandul la copilarie, la vacanta de iarna, la o "bataie" sanatoasa cu bulgari, la mini spectacolele pregatite in fata bradului, pentru parinti, in asteptarea mosului si, imi mai place sa cred ca (macar sufleteste) am ramas copil. Si, ca oricarui alt copil, imi plac povestile cu zane, castele, cavaleri, cu tot felul de peripetii din care eroul principal iese intotdeauna invingator, salveaza printesa si se muta fericiti in "cel mai cel" castel din imparatie.

Dar, revenind in zilele noastre, raman cu o dilema: Care e cel mai cel castel pe care l-am vazut?