Romania (30) - Povesti in Delta Dunarii: Manastirea Stipoc (Schitul Sf. Atanasie)

O plimbare cu barca pe bratele Dunarii este un adevarat tresure-hunt; niciodata nu sti ce miunatii te asteapta dincolo de lastarisi - poate un stol de lebede sau de pelicani, poate o intindere nesfarsita de nuferi albi sau galbeni, poate cai in galop prin colb sau vacute plictisite la adapat. E un peisaj natural atat de pur si de surprinzator, incat obiectivul aparatului foto (smartphone-ului mai nou :) ) nu are cum sa faca fata. Imaginile iti raman impregnate pe retina si iti doresti sa le pastrezi asa pentru cat mai mult timp, chiar si dupa reintoarcerea la rutina zilnica.

Dar in Delta minunatiile nu sunt doar naturale, caci si omul a pus umarul la treaba si si-a colorat viata solitara in nuante de albastru si a invatat sa foloseasca ceea ce delta i-a oferit pentru a-si construi un trai in acord cu regulile stabilite de intinderea de apa ce-l inconjoara. Aici, pe unul dintre grindurile deltei am descoperit un coltisor de rai, cu flori multicolore si verdeata si parfum diafan de simplitate - Manastirea Stipoc.

Manastirea este de rit vechi ortodox, adica se ghideaza dupa calendarul iulian,  la fel ca biserica rusa, diferenta fiind ca nu o fac in limba slava, ci in limba romana. Aceasta biserică aparține de o mitropolie autonoma, cu sediul la Slatioara, judetul Suceava (Mitropolia bisericilor pe stil vechi din Romania). Si uite am mai aflat un detaliu nou.

Povestea celor 5 zile petrecute in Oltenia - partea 2 (Polovragi, Targu Jiu)

--Prima parte a articolului o gasiti aici --

A doua zi, de dimineata ne-am continuat itinerariul prin Oltenia. Am inceput cu Manastirea Polovragi, unde ne-a intampinat o poarta de lemn, foarte frumoasa, dar inchisa. Apoi ne-am strecurat (la propriu) pe langa garduletul de fier din dreptul portii pietonale din partea stanga si am patruns pe aleea ce duce spre zidurile manastirii. Aici am avut o alta supriza un pic cam neplacuta - nimeni nu iti raspunde la salut si nici nu arata vreo urma de ospitalitate traditionala (mult promovata si laudata, de altfel), cu toate ca nu era prea multa lume la ora respectiva. Ciudat, dar am trecut si peste asta!

Si cum afara caldura incepea deja sa isi faca simtita prezenta, am pornit spre un loc mai racoros - Pestera Polovragi. Accesul spre pestera se poate face pe jos, mergand pe drumul (partial asflatat) din dreapta manastirii. E o portiune de 500-600 de metrii de urcusi pe rumul este forestier, paralel cu raul Oltet, ce desparte Muntele Capatanii de Muntele Parang. Ne-au intampinat portile de fier (inchise), cativa turisti zgribuliti, un agent de paza si o placuta pe care era programul de vizitare Programul

Povestea celor 5 zile petrecute in Oltenia - partea 1 (Trovanti, Horezu, Maldaresti)

Daca anul trecut am "atacat" cetatile medievale din centrul tarii, anul acesta am dedicat concediul Olteniei (dar si o mica portiune din Banat si Muntenia). In total am parcurs aproximativ 900 de km, iar povestea celor 5 zile, dar si detaliile tehnice o regasiti in cele ce urmeaza:

1. Am pornit din Bucuresti dis-de-dimineata, iar prima oprire am facut-o la Manastirea dintr-un Lemn, situata in comuna Francesti (aprox. 25 km de Ramnicu Valcea). Legenda spune ca un calugar a gasit o icoana a Maicii Domnului in scorbura unui stejar secular si ar fi auzit o voce ce l-a indemnat sa zideasca o manastire din trunchiul acelui copac. Manastirea din legenda nu mai exista, insa in complexul manastirii am gasit 2 biserici (una din piatra si una din lemn) si inca una alaturi, in constructie. Icoana Maicii Domnului de care este legata existenta manastrii, este pastrata in biserica mare (de piatra). Curtea manastirii este foarte frumoasa si plina de flori.
   

Romania (2) - Manastirea Antonesti

Vineri ne-am cazat in comuna Corbeni (11 km inainte de Vidraru). Si cum inainte de fiecare calatorie incerc sa caut locuri interesante pe care sa le vizitam in zona, am aflat despre Manastirea Antonesti situata in apropiere. Desi mai putin cunoscuta, povestea acestui loc este cat se poate de interesanta.

Manastirea Antonesti, ca si ansamblul de case din imprejurime, a fost numit asa in cinstea intemeietorul ei, Maresalul Ion Antonescu, iar din anul 2004 are hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul".

In 1941 in urma unei furtuni de proportii,