Raftul de calatorie (27) - Sapte ani in Provence (autor: Ioan T. Morar)

Cunoscători sau nu, pasionați de călătorii sau doar turiști, Provence-ul este inevitabil asociat în mintea multora cu lavanda, lanuri nesfârșite de mov infinit ce se unduiește în bătaia vântului mediteraneean. In ceea ce mă privește (cu toate că încă nu am "bifat" în jurnalul de călătorii călătorscopice aceste meleaguri) am 3 repere, 3 borne (să le spunem literare) care m-au adus mai aproape de experiența și viața provensala, dincolo de șabloane. Îmi place ideea că Provence-ul este o regiune unde (pare) că se îmbătrînește frumos

Primul este un articol al Simone Tache, scris pe blog-ul său personal în 2012 - Am fost în raiul lavandei,  în care, cu umorul și (auto)ironia caracteristică împărtășește experiența de a "vizita" lanurile de lavanda, tocmai dupa ce aceasta fusese recoltată - un lan de paie la poalele abației cisterniciene Notre Dame de Senanque, o imagine a realității care te trezește brusc din visarea mov-lila pentru care ai bătut sute de km. In viziunea mea, deși o relatare scurtă, cel mai bun exemplu pentru scos stereotipurile din capul oricaror vânatori de imagini clișeu ce împânzesc internetul. 

Apoi am descoperit și citit seria de povestiri despre experiența provensala a unui expat literar - Peter Mayle, scriitorul britanic care s-a stabilit în Luberon. inima Provence-ului. Doua dintre cărțile (Un an în Provence și Din nou în Provence sale regăsesc și în galeria călătorscopica, pe Raftul de Călătorie (puteți citi aici și aici), însă vă recomand să le cititi pe toate (cred că sunt vreo 12 cu totul), ordinea e pur aleatoare. Pe mine m-a cucerit cu stilul lejer, amuzant, plin de detalii spumoase, dar și interesante, care reușesc să te transpună rapid (pe tine cititor) chiar în mijlocul actiunii. Devi practic parte din familie și din comunitate, te identifici cu provocările de zi cu zi, savurezi preparatele îmbietoare și vinul care udă orice masă provensală, indiferent de sezon,  traversezi prin traficul haotic satucele cu aer de poveste și te amuzi copios cu fiecare noua conferatie locala descoperită (francezii chiar se iau în serios la acest capitol, dar vă las pe voi să descoperiți mai multe citindu-l....dacă nu ați făcut-o deja).

Cinematograful din Ciotat

Cea de-a treia borna provensală este tocmai cartea despre care vreau să vă povestes astăzi - este vorba despre volumul lui Ioan T. Morar - "Șapte ani în Provence".  Am ezitat ceva întainte să încep să o citesc, îmi era greu să asociez figura ușor anostă, de șoricel de bibliotecă, cu stilul de viață provensal (așa cum mi-l imaginez eu - vulcanic, alert, într-o continuă mișcare și foarte ancorat în tradiții și cutume). M-am înșelat și mi-o asum, mă bucur că am trecut peste pre-concepții și am pornit alături de Ioan T. Morar în aventura ciotadină. De ce ciotatină? Pentru că acolo și-a stabilit reședința,în Ciotat, micul colț de Franța și de Provence, terenul de joacă și de exercițiu al fraților Lumiere, părinții cinematografiei.

Republica Moldova (2): Orasul subteran de la Cricova - degustare si desfatare

Vinoteca Nationala - Cricova

Cricova este cel mai valoros brand din Moldova, iar Combinatul de vinuri “Cricova”, asa cum este denumit oficial, infiintat in 1952 este incepand cu 2003 patrimoniul Cultural-National al tarii si unica intreprindere decorată cu cea mai inalta distinctie de stat - Ordinul Republicii.

Intins pe o suprafata de 53 de hectare, orasul subteran de la Cricova se afla la o arucatura de bat de Chisinau (mai exact vreo 11 km) asa ca, ar fi si pacat sa ratati o astfel de experienta daca va aflati in capitala moldava. Amplasate sub intreg oraselul Cricova, crama este brazdata de zeci de bulevarde si strazi, cu semafoare, semne de circulatie si treceri de pietoni, cu denumiri ce nu te lasa sa uiti ca te afli intr-un oras al vinului: Cabernet, Dionis, Feteasca, Aligote, Sauvignon, iar numele nu sunt intamplatoare, caci fiecare indica tipul de vin care este pastrat in nisele ce o marginesc.  La 80 m adancime, in stanca, protejata de vremea de afara, temperatura in galerii ramane constanta pe tot parcursul anului, circa 10 - 12C, iar umiditatea relativă a aerului constituie circa 97-98%. 

Am mentionat distinctiile care insotesc numele Cricova, iar cu astfel de recomandari, vizita nu avea cum sa fie altfel decat la inaltime...iar asteptarile nu ne-au fost inselate. Rezervati-va aproximativ o jumatate de zi pentru a va bucura cu adevarat de acest loc, includeti obligatoriu si degustarea si asigurati-va ca nu conduceti imediat dupa :) 🍷

Romania (29) - Domeniul Clos des Colombes

Clos des Colombes

Cred in intamplari si in coincidente fericite, cred ca locurile frumoase si mai putin stiute se dezvaluie incet celor care nu inceteaza sa viseze ca ele exista.

Era trecut de ora pranzului, iar noi ne intoarceam la hotel dintr-o mini excursie la Adamclisi, ce se dorea a include si o vizita la crama si podgoria Murfatlar. Daca la Adamclisi am avut parte de o surpriza placuta (cititi aici), la Murfatlar am zis merci ca nu ne-am ales cu un sut in fund (dezamagitor!).

Asadar, pe o temperatura de 35 de grade, rupti de caldura si de foame, am decis sa oprim la unul dintre localurile ce strajuiesc soseaua ce duce spre Olimp, aflate in apropierea lacului Tatalgeac.

O altfel de vacanta la mare - 5 locuri pe care merita sa le vezi (altele decat marea, plaja, barurile si cluburile)

Cand spunem vacanta la mare ne gandim, de cele mai multe ori la plaja, la bronz, la castele de nisip si scoici, la copii si colace colorate, la plimbari pe plaja sau pe faleza, la cocktaiuri reci si aromate pe marginea piscinei, la o bere rece, bancuri fara perdea si ras in hohote. N-am mai fost de ani de zile la mare, si ma refer la o vacanta a carei destinatie finala sa fie marea, iar centrul universului plaja si piscina...inconstient (poate) am asociat ideea de mare cu leneveala, cu tolanitul la soare pana cand pielea se pigmenteaza de la alb-branza la rosu-rac si intr-un final (mult mai tarziu si dupa staturi si straturi de crema) la brun-ciocolata. 

Si cum leneveala nu prea se potriveste cu spiritul calatorscopic, ideea de vacanta petrecuta la mare a fost mai mereu pe loculurile codase, atunci cand ne-am ales itinerariul. Asta pana anul acesta, cand am decis sa dam marii o sansa. Am evitat cele 2 extrme ale litorarului - Mamaia si Vama Veche si ne-am cantonat la Olimp. Nu-o sa va spun povesti cum ca marea ne-a convins definitiv si iremediabil ca este varianta ideala pentru un concediu care sa stinga setea de calatorie, insa am "descoperit" cateva locuri ce merita punctate, in caz ca va aflati pentru cateva zile la malul marii si doriti sa rupeti monotonia statului pe nisip. Si ca sa pastram lucrurile simple, de vara, le-am grupat intr-un top 5 in ordinea preferintei.