meniu

Showing posts with label jurnal de calatorie. Show all posts
Showing posts with label jurnal de calatorie. Show all posts

Sunday, February 16, 2020

Raftul de calatorie (27) - Sapte ani in Provence (autor: Ioan T. Morar)

Cunoscători sau nu, pasionați de călătorii sau doar turiști, Provence-ul este inevitabil asociat în mintea multora cu lavanda, lanuri nesfârșite de mov infinit ce se unduiește în bătaia vântului mediteraneean. In ceea ce mă privește (cu toate că încă nu am "bifat" în jurnalul de călătorii călătorscopice aceste meleaguri) am 3 repere, 3 borne (să le spunem literare) care m-au adus mai aproape de experiența și viața provensala, dincolo de șabloane. Îmi place ideea că Provence-ul este o regiune unde (pare) că se îmbătrînește frumos

Primul este un articol al Simone Tache, scris pe blog-ul său personal în 2012 - Am fost în raiul lavandei,  în care, cu umorul și (auto)ironia caracteristică împărtășește experiența de a "vizita" lanurile de lavanda, tocmai dupa ce aceasta fusese recoltată - un lan de paie la poalele abației cisterniciene Notre Dame de Senanque, o imagine a realității care te trezește brusc din visarea mov-lila pentru care ai bătut sute de km. In viziunea mea, deși o relatare scurtă, cel mai bun exemplu pentru scos stereotipurile din capul oricaror vânatori de imagini clișeu ce împânzesc internetul. 

Apoi am descoperit și citit seria de povestiri despre experiența provensala a unui expat literar - Peter Mayle, scriitorul britanic care s-a stabilit în Luberon. inima Provence-ului. Doua dintre cărțile (Un an în Provence și Din nou în Provence sale regăsesc și în galeria călătorscopica, pe Raftul de Călătorie (puteți citi aici și aici), însă vă recomand să le cititi pe toate (cred că sunt vreo 12 cu totul), ordinea e pur aleatoare. Pe mine m-a cucerit cu stilul lejer, amuzant, plin de detalii spumoase, dar și interesante, care reușesc să te transpună rapid (pe tine cititor) chiar în mijlocul actiunii. Devi practic parte din familie și din comunitate, te identifici cu provocările de zi cu zi, savurezi preparatele îmbietoare și vinul care udă orice masă provensală, indiferent de sezon,  traversezi prin traficul haotic satucele cu aer de poveste și te amuzi copios cu fiecare noua conferatie locala descoperită (francezii chiar se iau în serios la acest capitol, dar vă las pe voi să descoperiți mai multe citindu-l....dacă nu ați făcut-o deja).
Cinematograful din Ciotat

Cea de-a treia borna provensală este tocmai cartea despre care vreau să vă povestes astăzi - este vorba despre volumul lui Ioan T. Morar - "Șapte ani în Provence".  Am ezitat ceva întainte să încep să o citesc, îmi era greu să asociez figura ușor anostă, de șoricel de bibliotecă, cu stilul de viață provensal (așa cum mi-l imaginez eu - vulcanic, alert, într-o continuă mișcare și foarte ancorat în tradiții și cutume). M-am înșelat și mi-o asum, mă bucur că am trecut peste pre-concepții și am pornit alături de Ioan T. Morar în aventura ciotadină. De ce ciotatină? Pentru că acolo și-a stabilit reședința,în Ciotat, micul colț de Franța și de Provence, terenul de joacă și de exercițiu al fraților Lumiere, părinții cinematografiei.

Sunday, September 8, 2019

Raftul de calatorie (26) - Splendidul loc al fericirii supreme (autor Raluca Feher)

Partener de plajă
De câțiva ani încoace am dezvoltat un obicei - acela ca înainte de plecarea în concediu să îmi cumpăr o carte de citit. E musai să fie despre călătorii, sau ceva cu o tentă istorică și cât de cât voluminoasă, să-mi ajungă tot concediul. Daca are sau am norocul să mă captiveze rămânem nedespărțite până la final, iar daca nu, rămâne pedepsită într-un fund de bagaj (recunosc, rar mi se întâmplă asta, pentru că încerc să îmi aleg partenera de călătorie cu mare grijă - citesc review-ul și prezentarea, dar mai cu seamă mă ajută coperta - nu știu de ce, dar am o pasiune pentru coperțile care par să ascundă o poveste, care sunt subtile și nu dezvăluie prea multe despre secretul ascuns între coperți). 

Anul acesta, partenera de călătorie a fost o experiență alertă, interactivă, scrisă sincer și cu mult umor - Splendidul loc al fericirii supreme, sau cum agăsit Feher Mongolia, Coreea și Japonia de Raluca Feher, om vesel și neconvențional ce vine din zona publicității - deci știe ce și cum să zică și să îți dea să te țină cu ochii în carte până prinzi răsăritul, deși nu ști când a trecut apusul.

In vacanță am fost la Olimp, la noi ici-șa pe malul mării, însă citind Splendidul loc al fericirii supreme, am senzația că m-am întors din Asia (unde mai pui că n-am plătit nici avionul?).

Sunday, June 14, 2015

Istanbul (1) - Cu bune si .... mai putin bune (10 sfaturi si idei de calatorie)




Istanbulul te copleseste de la prima intalnire. E mare: intins si suprapopulat, demna de o (fosta) capitala de Imperiu Otoman, si dar daca stam sa ne gandim ca populatia Istabulului este cu putin sub cea a Romaniei (18 milioane, fata de 20 de milioane, si multitudinea de oameni de pe strazi devine explicabil. Tocmai din acest motiv am ales sa vizitam Istanbulul la finalul lunii mai, inainte ca perioada concediilor sa inceapa cu adevarat si sa reusim sa ne bucuram de oras si secretele lui, in voie, fara a fi un "punct, intr-un val de turisti". Si s-a dovedit ca alegerea facuta nu a fost una gresita. 

In cele ce urmeza am reunit o serie de experiente, condimentate cu sfaturi si sugestii, astfel incat calatoria voastra la Istanbul sa fie cat mai reusita, mai relaxata si sa va bucurati de tot ceea ce are Istanbulul mai bun de oferit. Fara a avea pretentia ca lista este completa sau ca nu exista cale mai usoara, va dezvalui Istanbul-ul asa cum l-am vazut noi, cu bune si mai putin bune:

Friday, March 20, 2015

Raftul de calatorie (11) - Bazarul pe roti (autor: Paul Theroux)


"Inca din copilarie, cand locuiam la o azvarlitura de bat de Boston si de Maine, rar mi s-a intamplat sa aud cum trece un tren fara sa mi doresc sa urc in el" - asa se deschide jurnalul de calatorie prin Asia a lui Paul Theroux. Si cumva, pe tot parcursul cartii si a voiajului sau, iti inspira placerea de a calatori cu trenul, chiar daca uneori asta vine la pachet cu mizerie, oameni "dubiosi" din diferite clase sociale si neajunsuri ale retelei feroviare.

Friday, August 29, 2014

Pseudo-city-break: Transfagarasan & cetatile medievale (3 zile)

In ultima saptamana am postat rand pe rand localiile pe care le-am vizitat in weekend-ul prelungit (15-17 August), am parcurs in total mai bine de 750 de km si am vizitat locuri pentru prima oara, care mi-au starnit curiozitatea si au stavilit (momentan) setea de calatorie, despre care doar citisem (sau nici macar, pentru ca refuzam sa ne promovam ca locatie turistica) si am revazut locuri dragi, de care ma leaga amintiri placute.

Pentru aceea dintre voi care isi doresc sa faca acest circuit, sau doar o parte din el, dar si pe cei interesati de aspectele mai "tehnice" (organizatorice) ale excursiei... acest articol va este dedicat:

Friday, April 11, 2014

Raftul de calatorie (1) - Calatorie in Romania (autor: Sir Sacheverell Sitwell)


Imi place sa calatoresc, insa atunci cand, din diferite motive nu pot face acest lucru imi place sa aud sau sa citesc despre experientele "calatoristice" ale altora. Fie ca e vorba despre prieteni, cunoscuti, bloggeri sau scriitori, fie ca este vorba despre un voiaj recent sau despre amintiri din alte vremuri, savurez cu aceeasi placere o poveste bine spusa, povestita cu drag, cu entuziasm, care starneste curiozitate si care imi alimenteaza si potoleste in acelasi timp dorinta si nevoia de a "porni la drum". 

Dar cum Calatorscop nu este despre povestile si experientele celor pe care ii cunosc, ci (in esenta) se doreste un blog despre experienta mea de calator, din cand in cand o sa impartasesc cu voi cartile cu iz de umblet pe care le citesc sau le-am citit si mi-au ramas in suflet. 

Ordinea este pur aleatoare, inspirata de vreme, de vizite recente si de oamenii pe care ii intalnesc. 

*

Calatorie in Romania

Sunday, February 23, 2014

Exercitiu de imaginatie (1) - My travelling bucket list

Cu totii avem vise, unele mai realiste, altele mai putin, pe unele reusim sa le implinim, la altele renuntam. Sunt vise pe care le ajustam in timp sau despre care ajungem sa radem si sunt si vise despre care nu povestim nimanui si pe care le pastram intr-un colt de suflet doar pentru noi. Dar v-ati gandit vreodata sa asterneti pe hartie (sau dupa caz...pe ecran) acele locuri si experiente pe care doriti sa le traiti? iar mai apoi sa urmariti cum, una cate una se implinesc? Eu zic ca e un exercitiu destul de interesant pe care imi propun sa il fac...public. 

Asadar si prin urmare, lista mea cu "vise" intr-o ordine pur aleatoare: