Croatia (1) - O seara in Pula

Amfiteatrul din Pula

Unii ii spunem numele pe la colțuri, șoptit și apoi afișează un zâmbet tâmp sau se folosesc de denumirea italiană, fără conotații neaose și usor mai puritană - Pola. Ei bine, o sa prefer să îl numesc în continuare Pula și să recunosc ....am fost în Pula și mi-a plăcut al naibi de tare și iau in calcul și o ședere ceva mai lungă și mia tihnită pe aici.

Na, ca am zis-o (și o las și scrisă pentru posteritate).

Am ajuns in Pula dupa lăsarea intunericului, iar majoritatea obiectivelor și magazinelor erau inchis; cu toate acestea orașul însuși este un muzeu in aer liber și in special centrul sau vechi, care forfotea de lume, localnici și turisti deopotrivă. 

Slovenia (3) - Pestera Postojna si olmii

Olmii - Pestera Postojna

Dupa Ljublijana, Slovenia ne-a mai dezvaluit una dintre comorile sale - Peștera de la Postojna, cunoscută ca fiind una dintre cele mai mari din Europa.

Pe lânga frumusețea construita aici de Mama Natura și de râul Pivka, responsabil de crearea întregii peşteri, sigur vă vor surprinde și câteva contribuții umane - căci, de mai bine de 140 de ani, Postojna este singura peştera din lume în care accesul se face cu trenuleţul (și ce călătorie fascinantă îți oferă!), iar pe lângă asta, aici, in inima pământului se află și cel  mai vechi oficiu poştal subteran din lume; găzduit inițial, adică prin 1899, în zona Sălii Concertelor, mutat în 1927 în sala Marelui Munte, de unde si astazi puteti transmite salutari celor de acasa.

Slovenia (2): Toamna in Ljublijana, orasul dragonilor

Ljublijana - capitala dragonilor

Ljubljana ne-a intampinat cu ceata si ni s-a dezvaluit incet, asemeni unui cadou mult asteptat impachetat in graba. Bucuria a fost insa la fel de mare si pot afirma chiar ca, dupa aceasta vizita Ljublijana a intrat in topul personal al celor mai cochete si intime orase pe care le-am vizitat, alaturi de Praga, Paris si Salzburg.

Atat din punct de vedere istoric, cat si estetic capitala slovena este puternici influentata de pozitia sa geografica, la rascrucea dintre lumea germanica, cea latina si evident cea slavica. Cu toate acestea Ljublijana si Slovenia in general este mai mult vestica, decat estica, comparatic cu celelalte tari din fost Iugoslavie.

Centrul orasului si atmosfera de inceput de toamna m-a dus cu gandul la Karlovy Vary, la aerul tihnit care te imbie la plimbare, la cladirile care toate par sa ascunda povesti pe care e musai sa le descoperi, la oamenii zambitori si parca bucurosi de oaspeti...fie si intr-o zi (ca oricare alta) a saptamanii. Iar atmosfera de poveste nu este pur intamplatoare, mai ales ca simbolul orasului este chiar dragonul, personaj mitologic in  jurul caruia se tese legenda Ljublijanei (dar povestim si despre asta).

Slovenia (1) - Kranj, orasel de poveste

Coltisor romantic in Kranj

Unul dintre lucrurile care ma bucura cel mai tare atunci cand calatoresc este sa descopar intamplator locuri noi, neplanificate si care sa ma cucereasca iremediabil cu farmecul lor. O excursie bine planuita si cu timpul la limita rareori iti da aceasta ocazie, astfel ca mesajul de mai sus vine si ca o recomandare (pentru mine si pentru voi) - Lasati-va timp suficient sa simtiti atmosfera locurilor pe care le vizitati, sa va abateti de la clasicul drum batut in lung si-n lat de turisti si sa descoperiti micile comori ascunse! - acolo este de fapt magia.

Scurta vizita in Slovenia a venit si cu o astfel de surpriza, mai exact cu o seara petrecuta in pitorescul orasel Kranj (sau, daca este sa ne luam dupa denumirea istorica purtata pana in 1918 - Krainburg, un nume cu ceva mai multa greutate si inspiratie boema), despre care insa ghida nu ne-a spus prea multe. Oraselul se afla la doar 30 de minute de capitala slovena Ljublijana, ascuns intre munti, pe malurile raurilor Sava si Kokra.  De altfel, Kranj este singurul oras din Slovenia din care poti vedea cele mai inalte 3 varfuri ai Alpilor Sudici (aflat pe teritoriul sloven): Triglav, Stol si Grintavec. Este deopotriva o destinatie de luat in calcul atat pentru iubitorii muntelui, cat si pentru cei pasionati de istorie si medieval.

Bosnia (1) - surprinzatoare si de revazut

Coasta bosniaca a Adriaticii si statiunea Neum

Primul lucru care imi venea in minte cand auzeam Bosnia era razboi si probabil ca mine multi alti colegi de generatie, care ne-am trait copilaria in anii '90, cand fosta Iugoslavie se destrama, iar conflictele armate, bombardamentele, zecile de victime, de orase si cladiri distruse numarate de buletinele de stiri erau la ordinea zilei. Cred ca a fost primul context in care am auzit de NATO si de ONU si a fost nevoie de mult timp dupa sa inteleg ce e de fapt cu aceste organisme si evenimentele care schimbau harta Europei si chiar la granita cu Romania. 

Ferma de midii pe costa
 bosniaca a Adriaticii

Daca stau mai bine sa ma gandesc, am inceput scoala avand ca vecini in sud-vest Iugoslavia, apoi Serbia si Muntenegru, pentru ca mai apoi, adica incepand cu 2006 sa ramana doar Serbia. Poate cea mai dinamica dintre schimbarile cartografice din ultimii 30 de ani.

Anul 2018 mi-a oferit insa ocazia sa descopar o mica parte din Bosnia asa cum este ea astazi si, trebuie sa recunosc ca m-a surprins placut.

Muntenegru (2) - Cetinje, pitoreasca fosta capitala regala

Palatul Albastru - Cladirea Presedentiei

Dupa ce ne-am lasat impresionati de marertia naturii din Parcul National Durmitor,  ne-am indreptat si spre asezarile urbane din Muntenegru. Am vazut Podgorita din fuga autocarului, fara a ramane impresionati in vreun fel de micuta capitala. E drept ca orasul a fost distrus aproape in totalitate in cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar reconstructia a venit la pachet cu blocuri gri socialiste, stergand din identitatea orasului. Ne-am continuat drumul spre Cetinje, unde am si ajuns peste 35 km. Oraselul mic si cochet se afla la poalele muntilor Lovence si a fost incepand cu 1482 si pana prin 1945 capitala regala a Muntenegru. O istorie tumultoasa cu suisuri si coborasuri, cu razboaie si valuri de cuceritori, despre care nu voi povesti aici. Astazi Cetinje este un orasel linistit, cochet, cu strazi largi si o zona pietonala foarte pitoreasca. In lumina diminetii orasul inconjurat de munti stancosi iti lasa impresia unei imagini desprinsa din cartile postale de alta data. 

Serbia (1) - 5 ganduri despre Belgrad-ul vazut in fuga

Parlamentul Serbiei - Belgrad

Dupa un scurt tur "panoramic" cu autocarul la lasatul serii si inca 2 tranzituri foarte matinale prin oras este impropriu sa afirm ca am vizitat Belgradul, mai cu seama ca sunt foarte departe de ceea ce inseamna pentru mine explorarea unui oras. Insa chiar si asa, mi-am format o impresie si stiu ca in curand voi reveni aici pentru o vizita in adevaratul sens al cuvantului. Am adaugat deja Belgrad-ul in bucket list-ul de calatorii.

Dincolo de faptul ca Belgradul a fost capitala Iugoslaviei, iar mai apoi a Serbiei si Muntenegrului, pentru ca in final, adica incepand cu 2006 sa fie doar capitala Serbiei, odata ce Muntenegru si-a obtinut independenta;  si ca in 1999 ne uitam curiosi (cel putin eu, copil fiind) si socati (ai mei) la televizor, cand NATO a inceput bombardamentul asupra orasului - prea multe date  despre Belgrad-ul turistic nu aveam , asa ca m-am bucurat ca s-a regasit in itinerariul nostru prin Balcani. 

Din punct de vedere etimologic, numele capitalei sarbesti s-ar traduce ca Orasul Alb - beo=alb, luminos si grad=oras. Prin Calatorscop Belgrad-ul s-a vazut mai degraba gri, cu pronuntate note socialisto-comuniste, mai ales in stilul multor cladiri din zona veche a orasului - Stari Beograd (Vechiul Belgrad). Cu toate acestea, accentele capitaliste isi fac din ce in ce mai mult simtita prezenta - am vazut si cladiri cochete, poduri moderne (Podul Ada de peste Sava este cel mai lung pod suspendat cu cabluri pe un pilon din lume) si branduri internationale cunoscute, iar orasul pare ca va iesi rapid din norul gri.