Povestea celor 5 zile petrecute in Oltenia - partea 1 (Trovanti, Horezu, Maldaresti)

Daca anul trecut am "atacat" cetatile medievale din centrul tarii, anul acesta am dedicat concediul Olteniei (dar si o mica portiune din Banat si Muntenia). In total am parcurs aproximativ 900 de km, iar povestea celor 5 zile, dar si detaliile tehnice o regasiti in cele ce urmeaza:

1. Am pornit din Bucuresti dis-de-dimineata, iar prima oprire am facut-o la Manastirea dintr-un Lemn, situata in comuna Francesti (aprox. 25 km de Ramnicu Valcea). Legenda spune ca un calugar a gasit o icoana a Maicii Domnului in scorbura unui stejar secular si ar fi auzit o voce ce l-a indemnat sa zideasca o manastire din trunchiul acelui copac. Manastirea din legenda nu mai exista, insa in complexul manastirii am gasit 2 biserici (una din piatra si una din lemn) si inca una alaturi, in constructie. Icoana Maicii Domnului de care este legata existenta manastrii, este pastrata in biserica mare (de piatra). Curtea manastirii este foarte frumoasa si plina de flori.
   
2. Apoi ne-am cazat la Pensiunea "La Trovanti", aflata in imediata apropiere a Muzeului Trovantilor, despre care va povesteam aici. Am avut supriza sa avem o gazda foarte amabila si binevoitoare, care ne-a povestit despre obiectivele pe care le putem vizita in zona, ne-a aratat diferite materiale si harti si chiar o bucata dintr-un trovant, in care erau fosilizate scoici, iar seara ne-am delectat cu o prajitura cu piersici pregatita de gazda noastra. Desi pensiunea este micuta (4 camere) este spatioasa si primitoare, iar camerele foarte confortabile. Ii recomand cu caldura si ii felicit pentru modul in care promoveaza zona si obiectivele din imediata apropiere. 
3. Prima pe lista a fost Manastirea Hurezi sau Horezu, cu arhitectura sa definitorie pentru stilul brancovenesc. Unul dintre detaliile cele mai apreciate ale ansamblului este „Foisor al lui Dionisie“, capodopera sculpturala care l-a fermecat candva pe marele bizantinolog Charles Diehl (ce considera Manastirea Horezu „cel mai frumos edificiu din intreaga Romanie“) si care le-a ramas intipartit in minte si Regelui Carol I si Reginei Elisabeta, incat au cerut sa li se construiasca si la Castelul Peles unul asemanator.
   
   
4. Apoi ne-am plimbat prin Horezu, am fost in satul Olari, situat cam la 2-3 km de Horezu. Drumul este marcat din loc in loc cu indicatoare ce va conduc spre sat. Nu va speriati daca drumul va pare cam lung, e probabil din cauza serpentinelor), unde mesterii populari modeleaza lutul si il transforma in farfurii, oale si diferite obiecte de uz casnic sau decorative. In sat, pe ultita principala sunt cam 18 astfel de ateliere, le veti recunoaste cu singurata pentru ca au la poarta standuri cu vasele lucrate de ei in atelier, alaturi de covoarele de lana cu modele specific oltenesti. Horezu este un caz aproape singular in cadrul centrelor ceramice romanesti (as spune pe cale de disparitie) prin faptul ca aici olaritul este practicat ca principala sursa de venit. Cu toate acestea mi-a fost greu sa inteleg de ce localnicii nu sunt mai primitori cu turistii, de ce nu se straduiesc mai mult sa faca munca lor atractiva si interactiva. E just sa nu iti doresti ca zeci de oameni pe zi sa se monzoleasca in lot, sa iti foloseasca (cu mai multa sau mai putina indemanare ustensilele), dar exista alternative (poti amenaja un psedudo-atelier de olarit in fata curtii, poti permite celor interesati sa isi picteze/personalizeze vasele pe care doresc sa le cumpere, poti sa le oferi cateva informatii despre modelele tranditionale care se picteaza pe ceramica de Horezu: cocosul de Horezu, pomul/copacul vietii, spirala vietii, soarele, pestii, etc). Din pacate toate acestea lipseau in satul Olari, recunoscut ca fiind "inima" artei ceramice de aici, ceea ce face vizita un pic cam anosta. 
   
5. Traversand Horezu nu ai cum sa nu remarci atelierul de ceramica Pietraru, caci o parte din constructie a fost modelata sub forma unei ulcele de lut, decorata cu simboluri traditionale: cocosul de Horezu si sarpele, caruia, in credinta populara, i s-a dat o conotatie pozitiva: el este cel care ii da acces omului la cunoastere, indemnand-o pe Eva sa il convinga pe Adam sa muste din fructul oprit al Pomului Cunoasterii Binelui si Raului. (mi-a placut ideea si de aceea am ales sa o impartasesc cu voi). Gasiti aici diferite
   
   obiecte modelate din lut cu motive traditionale, dar si moderne, ii cusute manual si costume populare, covoare oltenesti, precum si (in curtea atelierului) un mini targ de vechituri. Merita o oprire, iar preturile sunt similare cu cele din satul Olari, insa prezentarea si ambientul sunt superioare.
6. Urmatoarele pe lista au fost Culele Duca si Greceanu aflate in comuna Maldaresti (aproximativ 5 km de la Horezu - urmati indicatoarele). Culele sunt case boieresti fortificate specifice zonei balcanice, construite in sec. XVIII si XIX. Numele provine de la turcescul kule care inseamna turn, iar aceste constructii au aspectul unui turn robust, paralelipipedic, cu ziduri groase de 1 metru si cu ferestre inguste. Cele doua cule sunt situate de o parte si de alta a soselei de traverseaza comuna Maldaresti. In fata Culei Duca exista o parcare, pentru aceea dintre voi care vin aici cu masina. Din pacate, noi am ajuns aproape de ora inchiderii (ora 18:00), astfel ca una dintre cele doua cule, mai exact Cula Duca era deja inchisa, insa am reusit sa o vedem prin poarta intredeschisa si peste gardul de piatra si sa facem cateva poze. Cula Greceanu era inca deschisa, iar ghidul tocmai incheia ultimul tur, insa ne-a permis sa intram si sa facem cateva poze. Cula are trei nivele: pivnita, cu acces separat din exterior, ventilate prin ferestre cu "traforaj" din piatra si spatiile de locuit. Scara interioară conduce intr-o loggia, iar de aici, pe o scara mobila se poate urca in incaperea situata "in turn".

Daca doriti sa vizitati culele este bine sa stiti ca programul de vizitare (tur cu ghid) se poate face in intervalul 10-18:00, cu exceptia zilelor de luni. Ambele edificii sunt renovate si se afla in mijlocul unor gradini cu flori si iarba verde, astfel ca vizitarea va fi extrem de placuta.

Aici s-a finalizat prima zi din periplul nostru prin Oltenia. Citeste continuarea aici