Romania (32) - Alba Iulia (Cetatea Alba Carolina, Portile Habsburgice, Castrul Roman si 99 de ani de Romania)

Catedrala Catolica din Alba Iulia

Am vizitat Alba Iulia de 1 decembrie, in anul in care se implineau 99 de ani de la unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania; 99 de ani de la Romania Mare si asta nu pentru ca am avut un timing foarte precis, ci pentru ca ne doream tare mult sa vizitam orasul si mai cu seama cetatea Alba Carolina despre care auzisem si citisem atatea.

Tin sa va spun, inca de la inceput, ca Alba Iulia este genul de oras-muzeu in aer liber, cu o multime de obiective gratuite pe care le poti descoperi la pas. E o placere sa te plimbi pe stradutele din cetate si sa privesti portile si cladirile, pe langa zidurile cetatii si prin tunelurile de trecere. Forma cetatii, bastioanele si zidurile in forma de stea cu 7 colturi, cu santul de aparare, transformat astazi in zona de promenada, de alergat sau de plimbat cu bicicleta o fac perfecta pentru a petrece timp in aer liber intr-un decor incarcat de istorie.

Poarta a IIa a Cetalii Alba Caroliana

Daca tot am pomenit de forma cetatii, de stea in 7 colturi, trebuie sa stiti ca in Europa sunt putine cetati de tip Vauban (numele vine de la maresalul frances si strategul militar Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban care lansa la vremea aceea un nou sistem de fortificatii in Europa), iar Alba Carolina (numele cetatii din Alba Iulia) este cea mai bine pastrata. Alaturi de ea mai gasim in Romania cetatea Timisoarei, Fagaras-ul, Oradea si Arad-ul, toate construite in acelasi sistem vauban.

Dar pentru a va face o imagine mai clara, sa va povestesc cum am vazut noi Alba Iulia:

Portile Cetatii Alba Carolina

Asadar, am ajuns in pe o ploaie torentiala si un ger subtire de inceput de iarna, ne-am cazat la Matia Resort, o vila cocheta situata foarte aproape de intrarea in cetatea (cam 5 min fata de Poarta I), intr-un cartier linistit de case, cu proprietari tare amabili si primitori. Primul contact cu cetatea - vederea din camera noastra care dadea spre Obeliscul lui Horea, Closca și Crisan, ridicat in doar cateva luni si inaugurat in prezenta regelui Carol al II-lea si a lui Mihai, la 14 octombrie 1937. In interiorul soclului se afla o celula simbolica, similara cu cea in care a fost inchis Horea in urma Rascoalei din 1784-1785. Obeliscul este amplasat intre portile II si III ale cetatii.

Ne-am cazat si, chiar daca se lasase seara, am pornit sa exploram cetatea impodobita de sarbatoare si luminata de beculetele de Craciun. Intrarea am facut-o prin Poarta I, cea mai apropiata de "casa noastra temporara". Si daca tot am pomenit despre 3 dintre cele 7 porti ale cetalii, va propun in cele ce urmeaza sa le trecem in revista pe fiecare dintre ele:

Turlele catedralei ortodoxa si catolica din cetate

Poarta I - este primul punct de acces în incinta cetatii. De aici a urmat urcarea unui sector de drum pavat cu piatra cubica, destul de inclinat, unde se afla barbacana, adica un zid cu deschizaturi mici din loc in loc pentru scurgerea apei sau oprirea invadatorilor. Poarta a fost construita sub forma unui arc de triumf, unde pe pilastrii centrali sunt plasate statuile lui Marte – zeul razboiului si Venus – zeita frumusetii, iar in centru, pe un mic soclu se afla acvila bicefala, a carei piept este decorat cu monograma Imparatului Carol al VI-lea, ce tine in gheare un sceptru si o sabie, simboluri ale puterii si reprezentarea emblemei de stat a Imperiului Austriac. Simboluri pe care de altfel le vom regasi aproape pe toate portile, dar si in alte locuri din fortificatie.

Sala Unirii

La capatul drumului de piatra cubica, se afla Poarta a II-a, formata din doua coloane, fiecare dintre ele reprezentand cate un atlant, unul mai tanar, iar celalalt mai varstnic, iar in varf se afla cate un leu ce poarta un scut cu emblema imparatului Carol al VI-lea.

Am trecut pe langa obelisc si apoi, in fata noastra se afla Poarta a III-a, poate cea mai cunoscuta dintre porti si principalul punct de acces in cetate. Constructia ei a inceput in 1715 si a durat 13 ani. Ea dispune de trei intrari: una carosabila si doua pietonale, precum si un pod mobil, ce era ridicat seara si coborat dimineata. Cornisa situata in partea superioara a portii, adaposteste pajura bicefala, incoronata, cu aripile deschise, care are pe piept blazonul Principatului Transilvaniei, iar deasupra intrarilor pietonale sunt amplasate doua basoreliefuri cu scenele: Investirea lui Eugeniu de Savoia de catre imparat in fruntea coalitiei antiotomane si Intoarcerea din campania victorioasa a comandantului. Pe fatada interioara, atlantii au trupurile puternice, incovoiate de efortul depus, si par incercati de diferite stari sufletesti: revolta, resemnare, nepasare si durere. Deasupra fiecarui pilastru se afla cate o statuie reprezentand patru dintre virtuti: Abundenta (Pacea), Gloria (Intelepciunea), Justitia (Echilibrul), Forta (Razboiul).

Sala Unirii - interior

Poarta a IV-a, numita si „Poarta Episcopului”,  este situata in partea de vest a Cetatii. Chiar deasupra arcadei un mascaron manios ii priveste pe trecatori. Aceasta poarta pare mai degraba o cladire in toata firea, iar acest lucru nu este intamplator, caciaici se aflau camerele de garda ale garnizoanei, iar la etaj erau incaperi de locuit.

Statuiele din bronz ce anima strazile cetatii

Poarta a V-a este situata tot pe latura de vest a fortificatiei, între ravelinul Sfântul Mihail şi contragarda bastionului Trinitarienilor. Impreuna cu cea de-a VI-a poarta, facilitează accesul în Cetate de pe latura de vest, dinspre Platoul Romanilor. La mommentul vizitei noastre, pe acest platou era amplasat targul de craciun si zona de mancare, datorita carora nu prea am putut sa apreciem adevarata dimensiune a platoului si inaltimea zidurilor cetatii, vazute de la baza.

Poarta a VI-a este situata tot pe latura de vest si este o poarta simpla, formata din doi stalpi masivi din piatra, incastrati in zidul de caramida ce margineste contragarda. Desi modesta ca arhitectura, poarta aVI-a are o insemnatate istorica, intrucat pe aici au intrat in cetate regele Ferdinand şi regina Maria in 1922, cand au fost incoronati ca suverani ai Romaniei Mari.

Se spune (si probabil asa si este : ) ) ca exista si Poarta a VII-a  insa ea este una secreta, folosita de Avram Iancu in timpul Revolutiei de la 1848. Astazi ea este zidita cu un strat de caramida si nu este vizibila.

Desi par multe ca numar, iar despre detaliile arhitecturale pe care le ascund fiecare dintre ele am putea povesti multe, traversarea cetatii de la est spre vest nu dureaza mai mult de 20-30 min. Va recomand insa sa o faceti pe indelete si sa incercati sa surprindeti, cu ochii sau cu aparatul foto cat mai multe dintre acestea.

In cazul in care vremea este neprietenoasa (asa cum a fost cazul nostru) sau va doriti si o plimbare in interioare, Alba Iulia este "bogata" si din acest punct de vedere.

In partea vestica a cetatii, chiar in fata portii IV, se afla Catedrala Reintregirii Neamului, numita asa dupa incoronarea lui Ferdnand I si a Mariei ca rege si regina ai Romaniei, in 1922. Aceasta a fost proiectata dupa modelul Bisericii Domnesti din Targoviste si construita in perioada 1921 – 1922 cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”.  Tot aici, incepand cu 1988 se afla sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia. Prin dimensiune, dar si prin amplasament, catedrala domina pur si simplu orasul. Turlele sale inalte de aproape 60 de metri ofera o ampla perspectiva asupra Platoului Romanilor – locul unde aproape o suta de mii de romani erau martorii Marii Uniri, in urma cu peste 90 de ani.

Intrarea in catedrala Romano-Catolica

In imediata apropiere avem Catedrala Romano – Catolica, ce poarta, asemeni vecinei ei te rit ortodox, hramul „Sfantul Mihail”. Este unul dintre cele mai bine pastrate vestigii sacrale medieval din Europa Centrala si mult mai veche decat cea ortodoxa. In incinta catedralei sunt monumentele funerare ale lui Iancu de Hunedoara si al fiului acestuia, Ladislau de Hunedoara, precum si sarcofagele familiei Zapolya (Izabella si Ioan Sigismund, primul Principe al Transilvaniei). Asa cum spuneam, noi am vizitat catedrala de Ziua Nationala a Romaniei, si la mormantul lui Iancu de Hunedoara am observat atat steaguri romanesti, dar si cele unguresti ramase acolo probabil de la o sarbatoare a comunitatii maghiare (n-am dorit sa le privim ca pe un act de sfidare, ci ca pe o comuniune a celor 2 comunitati...dar cred ca asta tine doar de acceptiunea personala) . Turnul de pe latura sudica a catedralei de astazi are o inaltime de 62 de metri – se afla in topul celor mai inalte cladiri din Alba Iulia.

Daca sunteti interesati de vizitarea muzeelor, in inima cetatii se afla Muzeul National al Unirii, muzeul este alcatuit din 2 corpuri de claridre, aseate una  in fata celeilalte - cladirea Babilion, cu cele trei sectii: Istorie (preistorie, civilizatie dacica, romana, medievala, moderna, lapidaru), Arheologie si Etnografie, care reprezinta muzeul propriu zis si si Sala Unirii.  Pe aceasta din urma cred ca fiecare roman este dator sa o viziteze mcar o data in viata. Nu atat pentru arhitectura (care nu este nici pe departe una grandioasa), cat pentru insemnatata ei istorica - aici a avut loc sedinta Marii Adunari Nationale care la 1 Decembrie 1918 a hotarat Unirea Transilvaniei cu Romania. Pe cele doua arcade ale salii veti regasi multe din portretele din manualul de istorie - picturi reprezentand voievozi romani si personalitati din viata culturala romaneasca. Interesante sunt si placile de marmura gravate cu textul Proclamatiei regelui Ferdinand catre tara la intrarea Romaniei in razboi, textul Motiunii Unirii si textul Legii pentru unirea Transilvaniei cu Romania.

Iar daca doriti sa prelungiti "plimbarea" in timp printre evenimentele petrecute in Alba Iulia, incercsti si o vizita la castrul roman, aflat tot in cetate, chiar in fata Universitatii. Aici au fost descoperite o portiune de drum si garnizoana legiunìi a XIII Gemina. Sapaturile s-au oprit insa aici, caci vestigiile continua undeva sub cladirea Universitstii.

Noua ne-a placut Alba Iulia in zi de sarbatoare (nationala), cu tricoloruri fluturand pe strazi, cu oameni mandri sa afiseze simboluri nationale in chip de accesorii fashion (ceea ce rar vedem in celelalte 364 de zile ale anului) si incalzita de o atmosfera placuta si relaxata, in acorduri de cantece cu iz patriotic. Ne dorim sa revenim in cetate si intr-o zi de vara calduta si linistita, sa exploram sibalte colturi ale cetatii.

Informatii practice:

Timp de vizitare: Pentru a vedea pe indelete cetatea rezervati-va cel putin 4 ore, insa recomandarea noastra este sa petreceti 1-2 zile in Alba Iulia si sa va bucurati de tot ceea ce are ea mai frumos de aratat.

Unde am stat: Vila Matia Resort - https://www.facebook.com/MatiaResort/

Bunatati de Alba Iulia

Unde am mancat: Cel mai bun dintre locurile unde am mancat a fost Pub 13, care dincolo de numele total neispirat are o atmosfera medievala fantastica si un meniu bogat si delicios, iar preturile comparative cu cele din Bucuresti. Noi ne-am delectat cu o ciorba de fasole cu afumatura in pita (demeniaaaala!) si cu o portie de papanasi bestiali.
Pentru atmosfera baroca si ceva mai pretentioasa, dar macarea la fel de buna puteti alege si Restaurantul Medieval, situat imediat dupa ce treceti de Poarta III (urmariti semnele).

Programe de viziare: 

   - Catedrala Reintregirii Neamului ( Luni – Duminica 08:00 – 20:00), intrarea gratuita

   - Catedrala Romano – Catolica (Luni – Duminica 08:00 – 18:00), intrarea gratuita

   - Muzeul National al Unirii (Marti - Duminica 10:00 – 17:00), intrarea costa 10 lei pentru galeriile muzeului (Cladirea Babilon)

   - Sala Unirii (Marti - Duminica 10:00 – 17:00), este amplasata vis-a-vis de intrarea in Muzeul National, iar intrarea este gratuita

   -  Castrul Roman - intrarea este 10 lei.

Website: http://viziteazaalbaiulia.ro/