Curtea interioara a cetatii Prejmer |
Ne doream de mult sa ajungem la Prejmer, fascinati de cateva imagini aeriene ale cetatii vazute la televizor si apoi pe net si iata ca inceputul lui decembrie ne-a oferit aceasta ocazie- un weekend prelungit in care am descoperit nu doar cea mai veche biserica
fortificata din Tara Barsei, cu o arhitectura inelara deosebita si foarte practica, dar si Harman-ul o alta fortificatie transilvaneana despre care puteti citi pe blog.
Am ajuns in jurul pranzului, astfel ca poate ora, sau frigul de afara faceau orasul sa para pustiu. Ne-am indreptat pasii spre cetate, am traversat tunelul ce duce spre intrare. N-am oprit sa achitam biletul de acces si apoi, fara prea multe indiciatii sau cuvine introductive am pornit exploarea fortificatiei. La capatul culoarului am intrat in prima curte interioara, denumita curtea brutarilor (datorita unei brutarii amplasata in aceasta incinta) - aici doua magazinute de suveniruri cu firme pictate manual, dar inchise, iar in stanga intrarii un gang in scari. Am urcat scarile si ne-am trezit intr-un mic muzeul (zic trezit, pentru ca nu era niciun indicator care sa marchezi existenta acestuia sau sa invite potentialii turisti inauntru) cu costume si mobilier traditional, cu unelte si alte obiecte specifice perioadei medievale.
Biserica fortificata din Prejmer |
Scoala - Prejmer (reconstituire) |
Daca va intrebati la ce foloseau? Ei bine, sa nu uitam ca vremurile in care cetatea a fost costruita, adica undeva in jurul anului 1240, dar si mai tarziu, pe la 1400, au fost perioade in care amenintarea navalitorilor otomani erau mai aproape ca oricand. Astfel, din nevoia de aparare locuitorii satului se reteageau intre zidurile groase ale cetatii, iar fiecare familie avea aici "rezervata" o incapere. Un fel de stramos mult mai pitoresc al blocurilor de astazi. In interiorul fortificatiei, comunitatea isi continua activitatea curenta, cetatea fiind dotata atat cu spatii de locuit, cat si cu alteliere si spatii de depozitare.
Astazi nu toate cele 270 de camere sunt accesibile publicului, insa o parte dintre acestea sunt deschise si fiecare dintre ele recreaza un spatiu definitoriul pentru ceea ce insemna viata comunitatii sasesti de pe aceste meleaguri. Avem asadar reprezentata scoala, cateva ateliere taranesti: fierarie, tesatorie, tamplarie - cu toate uneltele si utilajele specifice, un interior de locuinta tipic saseasca - cu mobilier albastru pictat, dar poate cel mai interesant detaliu aflat intre zidurile cetatii este "drumul de straja".
Interior sasesc - Prejmer |
Sa nu uitam ca, locuitorii erau nevoiti sa isi apere cetatea, chiar daca "beneficiau" de protectia zidurilor groase. Astfel prin zidul de apareare era saptat un tunel lung de 800m, dotat cu locuri de tragere si jgheaburi pentru a permite aruncarea smoalei fierbinte peste atacatori. Pentru a ajunge aici, am urcat pe scarile de lemn si ne-am trezit intr-un spatiu ingust, intunecat, aflat cam la 10 m deasupra solului, unde lumina patrunde doar prin aceste orificii inguste. Din loc in loc culoarul era strapuns de iesiri spre curtea interioara, asa ca, parcurgandu-l nu prea stiai pe unde te mai afli.
Am pastrat pentru finalul vizitei noastre edificiul central al cetatii - Biserica. Aceasta poarta hramul „Sfanta Cruce” si a fost ridicata pe la 1200 si ceva, in forma de cruce greaca (patru brate cu lungime egala care se intersecteaza in mod perpendicular), pe ruinele unei vechi bazilici romane din sec. al XII-lea.
Interiorul mi-a parut similar cu cel al Bisercii Fortificata de la Biertan, probabil si datorita paienjenisului de arce vopsite in maro, in contrast cu albul zidurilor si al tavanului. Cea mai importanta piesa din interiorul bisericii este altarul triptic datat 1450-1460 si catalogat a fi cel mai vechi de acest tip din Transilvania. Acesta este pictat in stil gotic, avand ca scenta centrala "Rastignirea lui Iisus". De asemenea, ne-au atras atentia orga, dar si fragmente ale picturilor murale vechi, ce inca pot fi observate pe ici pe colo, in special deasupra altarului.
Am incheiat vizita cu inca un tur al curtii interioare si apoi ne-am indreptat spre iesire. Pentru aceea dintre voi care viziteaza Brasovul sau se nimeresc prin zona si doresc sa vada si altceva decat clasicele obiective din zona, va recomand cu caldura Prejmerul. Unde mai pui ca, la iesire, am observat pe usa incaperii de unde am cumparat biletele ca exista si posibilitate de cazare. Anuntul suna asa: Casa de Oaspeti - orar non-stop - tel: 0723055404 si 0268362052, e-mail evkirche.tartlau@yahoo.de. (kirche stiu ca inseamna biserica, ev - banuiesc ca vine de la evanghelica, ritul bisericii de la Prejmer, iar Tartlau este vechea denumire a localitatii Prejmer...asta asa, ca sa stiti). Nu am mai multe informatii, insa daca decideti sa le folositi pe acestea pentru o eventuala cazare in zona, sa ne dati de stire :) Ar fi interesant sa auzim despre experienta unei cazari intr-o astfel de cetate, in care istoria razbate prin fiecare piatra din zid.
No comments:
Post a Comment