Bucuresti (26) - Palatul Elisabeta, vedere de peste gard

V-am obisnuit ca pe Calatorscop sa cititi despre locurile pe care le vizitez si pe care va recomand sa nu le ocoliti in iesirile voastre, fie ca acestea se numesc plimbari, vacante, concedii sau pur si simplu pauze de relaxare. Articolul de astazi este insa putin diferit, caci vorbeste despre Palatul Elisabeta, un loc pe care imi doresc sa il vizitez si care imi pare, pe cat de simplu pe atat de atragator si totusi invaluit in mister.

Multa vreme am incercat sa il reperez pe harta, caci, e greu sa il localizezi printre copacii ce strajuiesc sos Kiseleff. Weekend-ul trecut, insa, l-am "descoperit" zambind de peste gardul din nuiele impletite ce il desparte de Muzeul Satului. Chiar acolo, in spatele caselor taranesti din zona Maramuresului, se ascunde Palatul Elisabeta, resedinta de astazi a familiei regale a Romaniei.

De-a lungul istoriei, Palatul Elisabeta a fost deopotriva adapost pentru Regele Mihai, dupa bombardarea Palatului Regal, in 1944, dar si locul unde a semnat, in 1947 actul abdicarii sale. Astazi, prin actiunile sale, familia regala incearca (si reuseste) sa transforme imaginea micutului palat intr-un loc pozitiv, elegant, cultural si de legatura intre monarhie si societatea romaneasca. In fiecare an, de ziua regalitatii (10 mai) Palatul Elisabeta este gazda unui Garden Party extrem de colorat la care participa personalitati din diferite domenii.

Revenind insa la povestea cladirii in sine, palatul a fost construit in aproximativ 1 an (1936-1937) pentru sora Regelui Carol al II-lea, Elisabeta, care avea sa debina Regina Elisabeta a Greciei, in urma casatoriei cu George al II-lea si era cunoscut, in acele vremuri sub numele de "Castelul Regal de la Sosea". Locul ales pentru noua constructie a fost un lot de pamant ce apartinea Muzeului Satului, fiind necesara relocarea catorva case si mori de vant din Moldova si Basarabia pentru a face loc noului edificiu. Stilul ales este unic pentru palatele din Bucuresti, fiind o combinatie intre stilul maur, predominant si accente brancovenesti.

Prima care mi-a atras atentia a fost stema regala din piatra, aflata deasupra intrarii in curtea interioara a palatului. Apoi mergand de-a lungul zidului exterior am descoperit un alt insemn, asemanator unui ceas solar, cu inscriptia "Ave Maria" si numere de la 1-12 (de unde si deductia mea, ca ar fi vorba despre un ceas) si din nou stema regala, sculptata de asemenea in piatra. De asemenea, ferestrele si usile au incadramente frumos decorate asemeni unei case de turta dulce.

Aceste mici detalii dau exteriorului palatului o nota de eleganta, dincolo de sobrietatea pe care o emana spre exterior. Privindu-l ai senzatia unei carapace, ce ascunde inauntrul ei o pretioasa comoara. Interiorul nu este deschis publicului pentru vizitare, iar curtea interioara este accesibila doar de cateva ori pe an pentru publicul larg. Resedinta este folosita de Familia Regala pentru organizrea diferitelor evenimente, dineuri si diferite receptii la care iau parte personalitati ale vietii culturale, dar si membrii ai caselor regale europene si nu numai.

Inchei cu speranta ca, in viitorul nu foarte indepartat, sa va pot povesti si despre interiorul resedintei bucurestene a Familiei Regale a Romaniei.