Prima oprire in drumul nostru spre Transfagarasan a fost la Cetatea lui Vlad Tepesi de la Poenari, aflata la aproximativ 25 de km de Curtea de Arges. Situata in varful muntelui Cetatuia, ruinele cetatii ofera o priveliste ampla asupra soselei ce serpuieste pe langa Arges.
Cetatea dateaza de la inceputul secolului al XIV-lea, fiind refacuta de domnitorul Vlad Tepes la mijlocul secolului al XV-lea si facea parte dintr-un lant de fortificatii ce aparau hotarul nordic al Tarii Romanesti.
Si cum accesul se face
exclusiv pe jos, urcand cele 1480 de trepte dotate cu balustrda metalica, (in ciuda lipsei de conditie fizica) mi-am luat inima in dinti si am pornit pe treptele de beton ce traverseaza padurea, in zig-zag pana sus in varf de munte (diferenta de nivel este de aproximativ 400m).
Copacii filtreaza caldura, asa ca, desi afara erau undeva in jurul a 30 de grade, temperatura nu se resimtea si aici. De-a lungul urcursului sunt indicatoare cu numarul de trepte ramase si cu o mini harta a intregului traseu, iar spre final au fost plasate panouri cu legendele ce acompaniaza construirea si existenta cetatii in timpul lui Vlad Tepes.
Urcusul a durat 1 ora - 1 ora si jumatate, insa poate dura si mai putin, in functie de antrenamentul fiecaruia. La final ruinele, peisajul din jur si vederea asupra Argesului te incarca de energie. Accesul in cetate se face pe un podet de lemn si chiar la baza acesteia a fost ridicat un esafod si cateva manechine trase in teapa te duc cu gandul la pedepsele specifice vremii.
De-a lungul zidurilor cetatii, dar si in interior sunt plasate placute informative astfel incat iti poti crea o imagine asupra modului in care era organizata asezare, folosita atat ca punct de observare, cat si ca loc de refugiu in calea turcilor. In varf flutura steagul Romaniei (lucru pe care l-am apreciat in mod deosebit).
Cetatea dateaza de la inceputul secolului al XIV-lea, fiind refacuta de domnitorul Vlad Tepes la mijlocul secolului al XV-lea si facea parte dintr-un lant de fortificatii ce aparau hotarul nordic al Tarii Romanesti.
Si cum accesul se face
exclusiv pe jos, urcand cele 1480 de trepte dotate cu balustrda metalica, (in ciuda lipsei de conditie fizica) mi-am luat inima in dinti si am pornit pe treptele de beton ce traverseaza padurea, in zig-zag pana sus in varf de munte (diferenta de nivel este de aproximativ 400m).
Copacii filtreaza caldura, asa ca, desi afara erau undeva in jurul a 30 de grade, temperatura nu se resimtea si aici. De-a lungul urcursului sunt indicatoare cu numarul de trepte ramase si cu o mini harta a intregului traseu, iar spre final au fost plasate panouri cu legendele ce acompaniaza construirea si existenta cetatii in timpul lui Vlad Tepes.
Urcusul a durat 1 ora - 1 ora si jumatate, insa poate dura si mai putin, in functie de antrenamentul fiecaruia. La final ruinele, peisajul din jur si vederea asupra Argesului te incarca de energie. Accesul in cetate se face pe un podet de lemn si chiar la baza acesteia a fost ridicat un esafod si cateva manechine trase in teapa te duc cu gandul la pedepsele specifice vremii.
De-a lungul zidurilor cetatii, dar si in interior sunt plasate placute informative astfel incat iti poti crea o imagine asupra modului in care era organizata asezare, folosita atat ca punct de observare, cat si ca loc de refugiu in calea turcilor. In varf flutura steagul Romaniei (lucru pe care l-am apreciat in mod deosebit).
Cetatea Poenari e una dintre opririle pe care merita sa le faceti daca va aflati pe acest traseu.
Informatii practice:
Acces: DN7C (Transfagarasean) Pitesti – Curtea de Arges – Vidraru sau, din partea opusa, cu acces dinspre DN1, din juderul Sibiu, in apropierea comunei Cârţa.
Program de vizitare: luni-duminica intre orele 9.00-18.00 (in sezonul estival)
Pret bilet: 5 lei (casa de bilete este situata a finalul celor 1480 de scari)
Website: http://www.cetateapoenari.ro/
No comments:
Post a Comment