Bulgaria (5) - Rezervatia Srebarna si Mormanul lui Dromichete

Cu bacul spre Silistra

Am comis-o din nou si ne-a placut la fel de mult ca de fiecare data! Unde, cum si de ce...in cele ce urmeaza!

Am plecat cu prietenii de la Terra Incognita la drum, sa descoperim o noua particica din Bulgaria vecina. De data aeasta am avut in "meniu" un pic de delta si pelicani, un pic din istoria tracilor, a romanilor, ceva medieval-o islamic si detalii scluptate in lemn prin anii '70. Par un mix ciudat si neomogen? Eu zic sa nu va precipitati si sa cititi mai departe. S-ar putea sa va schimbati planurile de calatorie, sau sa includeti locatii noi:

Muzeul rezervatiei din Srebarna

Am inceput programul dis de dimineata, caci drumul era lung si plin de surprize, dupa cate ne-a avertizat Razvan. Am pornit din Bucuresti, iar prima oprire - bacul de la Calarasi, cu care am traversat Dunarea, iar dupa cateva sute de metrii, am ajuns la granita cu Bulgaria, in Silistra. Cu bacul luat 😀 am pornit spre primul dintre obiectivele din programul nostru - Rezervatia Biosferica de la Srebarna, o mini delta (tot) a Dunarii, situata pe una dintre rutele majore de migratie a pasarilor (ei bine da, pasarile calatoare nu zboara asa, fiecare pe unde vrea, ci au rute clare si stabile, asemeni culoarelor de zbor pentru avioane. Oare au si turn de control?).

Mike in actiune, cu ochii pe pelicanii din Delta

Desi este mai putin cunoscuta decat Delta Dunarii a noastra (eu recunosc ca a fost prima oara cand am auzit de Srebarna) este gazda a peste 221 specii de pasari (a noastra are in jur de 320), iar pe maluri si in apa alte sute de specii de mamifere, reptile, pesti si insecte si-au gasit casuta. Srebarna a fost inclusa in patrimoniul UNESCO in 1985.

In vizita noastra la Srebarna nu am fost singuri, desi Razvan de la Terra e un ghid excelent :), ci am fost insotiti de Mike, un londonez stabilit de 12 ani in Srebarna, pasionat de natura. Mike ne-a adus mai aproape pelicanii, cormoranii si lebedele din rezervatie, atat la nivel informational, dar si vizual,  intrucat ne-a pus la dispozitie cateva dintre uneltele sale (binoclu, telescop, ochean ,etc), atent plasate, pentru surprinde mai in detaliu viata din delta. De la micutul muzeu cu loc de observatie si zburatoare impaiate, aflat intr-o margine a rezervatiei am pornit, condusi de Mike prin natura (as spune in inima rezervatiei, insa timpul era prea scurt pentru o explorare ca la carte).

Calatorscop la Pelican Lake Gueshouse

Aici am vazut libelule, dintre care pentru prima oara o libelula rosie, tot felul de pasari, dar m-a surprins (dupa experienta mea cu Delta "bucuresteana" Vacaresti, dar si Delta Dunarii) ca, am zarit trasee marcate, turnuri de observatie si panouri care prezinta speciile ce pot fi vazute in zona respectiva. Investitie minima, efect maxim si turisti mai informati. Retoric ma intreb - De ce la noi nu?

Pelican Lake Guesthouse

Urmatoarea oprire, tot in Srebarna a fost la Pelican Lake Gueshouse, pensiunea administrata de Mike, alaturi de sotia sa, Jerry. Un loc simplu, dar atat de placut, incat nu ne mai venea sa ne suim in autocar. Peretii casei sunt zugraviti intr-un albastru cu tenta lila, placut si odihnitor, decorati cu pasari din delta, cu pelicani ciufuliti si berze, gradina cu flori multicolore si foisoare umbroase, sera cu legume proaspete, iar gazdele zambitoare si amabile. Ce ti-ai putea dori mai mult? Recunosc ca gandul unei mini-vancante petrecuta aici, a incoltit ca prin minunte. Daca vreti sa ne-o luat inainte sau sunteti curiosi sa aflati mai multe detalii, las aici pagina lor de facebook (Pelican Lake Guesthouse) si site-ul http://www.srebarnabirding.com/about.htm. Daca mergeti, dati de veste :) Calatorscop va asteapta in randul partenerilor de calatorie.

Dupa o pauza de verde si natura, urmatoarea oprire - Sveshtari. O localitate aflata nu departe de Srebarna (cam 1 ora de mers cu masina), in apropierea careia, a fost facuta una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din istoria recenta. Sub un tumul (movila artificiala din pamant), arheologii bulgari au descoperit o constructie cu caracter funerar, pe care mai apoi, in baza cercetarilor l-au atribuit unei importante capetenii sau rege trac, iar legendele l-au considerat ca fiind mormantul regelui trac Dromichete.

Libelula rosie

In aceeasi zona se afla 26 astfel de movile, iar pana in prezent alte sub 2 dintre ele au fost descoperite ansambluri funerare, insa mai restranse ca dimensiune si importata fata de cel al regelui Dromichete. Mormantul tracic ascuns sub tumul de pamant a fost descoperit in 1982, iar pentru continuarea cercetarilor, movila de pamant a fost eliminata, deasupra constructiei funerare a fost ridicat un tavan de beton (ca o cochilie), iar desupra a fost repus pamantul si vegetatia. Dupa finalizarea cercetarilor arhelogilor, ansamblul funerar a fost deschis publicului.

E bine de stiut ca accesul in interior se face exclusiv insotit de ghid (noi am avut un ghid vorbitor de limba engleza), iar in interiorul tumului poti sta maxim 25 de min. Intrarea se face printr-o usa securizata (asemanatoare seifurilor), iar dupa expirarea timpului o alarma va incepe sa sune (probabil si usa se va inchide/bloca, insa nu ne-am riscat 😀). In interior temperatura este de aprox 20 de grade, reglata tot cu scopul de a proteja monumentul. Mare atentie, caci inauntru tumului nu avem de aface cu o replica, ci chiar cu originalul.

Pensiune in Srebarna

Odata ajunsi in interior, ne-am incaltat, peste pantofi, cu botosei de plastic si condusi de ghid, am traversat un mic hol cu vitrine si obiecte descoperite in urma sapaturilor arheologice. Pentru a ne pregati pentru ceea ce urma sa vedem, ghidul ne-a explicat ca, in cultura tracica, se obisnuia ca oamenii sa fie ingropati alaturi de animalele de companie, de obicei caini sau pisici. Nobilii de rang inalt erau ingropati alaturi de caii lor, iar in presupusul mormant a lui Dromichete au fost gasite nu mai putin de 6 schelete de cal, ceea ce vine sa intareasca ipoteza unui mormant funerar de regal. Un alt argument ce vine in sprijinul acestei teorii este dimensiunea impresionanta a edificiului compus nu din 2 camere simetrice, asa cum se obisnuia, ci din 3 - un coridor de intrare, o camaruta laterala rezervata pentru cadouri si ofrande si camera mortuara propriu-zisa.

Rezultatele sapaturilor arheologice au intarit ideea unor relatii comerciale puternicie intre traci si eleni, iar decoratiunile interioare de inspiratie elenistica, ce corespund aceleasi perioade, vin sa intareasca acest aspect. Amprenta tracica este insa puternica, intrucat motivele religioase reprezentate sunt de origine tracica. Camera principala este decorata cu 10 cariatide, consacrate infatisarii celor zece trepte ale drumului spre nemurire, organizate, conform orfismului tracic intr-un grup de patru, care „sustine” arhitrava, si doua grupuri a cate 3 pe cele 2 laturi.

Pictura murala este neterminata, ceea ce semnifica moartea rapida si neasteptata a celui inmormantat. Ea il infatiseaza pe decedat ca un erou calare apropiindu-se de o divinitate pentru a primi cununa cu lauri.

In interior, din motive ce tin de protectia monumentului, fotografiatul este interzis, asa ca m-am rezumat la a poza unul dintre afisele din giftshop-ul amplasamentului.



Continuarea aventurilor calatorscopice in Bulgaria o regasiti in articolul urmator.