Cand spui Belgia, spui automat ciocolata si spui bere (ordinea depinde de preferinte si de starea de spirit), iar acest articol este, asa cum deja ati aflat din titlu despre "atractiile" culinare belgiene (si da, exista si alte preparate delicioase). Asadar, cu apetitul pregati, sa pornim la drum :)
Incepem cu un desert vedeta, adica "probably the best chocolate in the world" (parafrazandu-i pe danezii de la Carlsberg) - In Belgia gasesti o ciocolaterie sau un magazin care vinde (si) ciocolata la fiecare colt de strada, iar gama este extrem de variata, de forme, dar mai ales de arome, de la cea "banala" cu lapte, la diferite alune, nuci, fructe, bomboane, pana la combinatii exotice (cu piper, chilly, ceai verde), incat e foarte greu sa ii rezisti, iar mai apoi sa te decizi. Ingredientele traditionale ale ciocolatei belgiene sunt masa de cacao,
zaharul din trestie de zahar si 100% untul de cacao (acestuia din urma i se datoreaza savoarea ciocolatei belgiene). Restul tine de talentul si simtul producatorului, iar procesul este de cele mai multe ori unul mai degraba artizanal, decat industrial.
Primele urme de cacao din Belgia au fost gasite in manastirea Baudeloo din Ghent si dateaza de pe la 1635. Insa productia la scară larga a inceput abia in a doua jumătate a secolului
XIX, dupa colonizarea de catre belgieni a statului african Congo, Belgia dobandind astfel acces la
productia directa de boabe de cacao.
O inventie belgiana in materie de ciocolata, sunt pralinele (bomboanele de ciocolata cu umplutura), create in 1912 de Jean Neuhaus Jr si a avut umplutură de « crème fraîche », devenind un succes imediat. Ambalajul traditional pentru praline se numeste "ballotin", poate avea diferite dimensiuni, si protejaza continutul pe durata transportului. De asemenea este si o cutie foarte eleganta, tocmai buna pentru un cadou savuros.
Pe locul 2 in lista calatorscopica de experiente culinare tipic belgiene este berea, pe care nu ar trebui sa o ratezi, chiar daca nu esti cel mai mare fan bere. Belgia se lauda cu peste 500 de tipuri de bere, de la cea blonda, bruna, filtrata sau nu, la berile trapiste (cele produse - initial - in manastiri, de calugarii trapisti) sau diferite specialitati,asa cum sunt lambicul (bere din grau, asemanatoare la gust cu vinul) sau kriek-ul (un tip de lambic aromatizat. Noi l-am gustat pe cel cu cirese si pot spune ca nu ne-a dat pe spate). De altfel, la fiecare masa pe care o serviti in Belgia, merita sa testati una dintre berile locale, in cautarea celei preferate.
Pentru o imagine mai clara asupra sortimentului de bere belgiana disponibil puteti opta pentru vizitarea Muzeului Berii din Grand Place - Bruxelles (pretul biletului este de 5 euro) sau, daca preferati varianta gratuita, personal mi-a placut foarte mult magazinul Moodshopping din Brugge, care pe langa expozitia (cu vanzare) de obiecte inspirate din benzile desenate belgiene (TinTin, Smurfs, Asterix & Obelix, etc), au o impresionanta colectie de beri si suveniruri legat de acestea (pahare, coastere, diferite accesorii si carti, etc) dispusa pe 2 niveluri (parter + subsol).
Iar tot in locatia acestui magazin veti descoperii si Wall of Beer - o vitrina ce se intinde pe mai bine de 15 metrii cu sticle de bere belgiana.
Pentru mine, dintre toate berile, gustul experientei belgiene ramane similar cu Delirium Red, bere a carei sigla este un elefantel roz. La intoarcerea acasa m-am bucurat sa o gasesc si pe rafturile Mega Image, astfel ca, macar asa voi avea si acasa o bucatica din vacanta belgiana.
Dar sa revenim la mancare: Top of the list sunt midiile sau moules, fierte in sos de vin si usturoi, uneori alaturi de fenicul sau tulpini de telina, acompaniate sau nu de cartofii prajiti (cu garnitura de cartofi le veti gasi sub denumirea de moules frites). Un deliciu! O portie are aproximativ 500-600 grame de midii si sunt servite intr-o craticioara, astfel incat sa va bucurati si de sosul aferent (imi ploua in gura numai cand imi amintesc!). Pretul? intre 15-20 euro.
Primele urme de cacao din Belgia au fost gasite in manastirea Baudeloo din Ghent si dateaza de pe la 1635. Insa productia la scară larga a inceput abia in a doua jumătate a secolului
XIX, dupa colonizarea de catre belgieni a statului african Congo, Belgia dobandind astfel acces la
productia directa de boabe de cacao.O inventie belgiana in materie de ciocolata, sunt pralinele (bomboanele de ciocolata cu umplutura), create in 1912 de Jean Neuhaus Jr si a avut umplutură de « crème fraîche », devenind un succes imediat. Ambalajul traditional pentru praline se numeste "ballotin", poate avea diferite dimensiuni, si protejaza continutul pe durata transportului. De asemenea este si o cutie foarte eleganta, tocmai buna pentru un cadou savuros.
Pe locul 2 in lista calatorscopica de experiente culinare tipic belgiene este berea, pe care nu ar trebui sa o ratezi, chiar daca nu esti cel mai mare fan bere. Belgia se lauda cu peste 500 de tipuri de bere, de la cea blonda, bruna, filtrata sau nu, la berile trapiste (cele produse - initial - in manastiri, de calugarii trapisti) sau diferite specialitati,asa cum sunt lambicul (bere din grau, asemanatoare la gust cu vinul) sau kriek-ul (un tip de lambic aromatizat. Noi l-am gustat pe cel cu cirese si pot spune ca nu ne-a dat pe spate). De altfel, la fiecare masa pe care o serviti in Belgia, merita sa testati una dintre berile locale, in cautarea celei preferate.Pentru o imagine mai clara asupra sortimentului de bere belgiana disponibil puteti opta pentru vizitarea Muzeului Berii din Grand Place - Bruxelles (pretul biletului este de 5 euro) sau, daca preferati varianta gratuita, personal mi-a placut foarte mult magazinul Moodshopping din Brugge, care pe langa expozitia (cu vanzare) de obiecte inspirate din benzile desenate belgiene (TinTin, Smurfs, Asterix & Obelix, etc), au o impresionanta colectie de beri si suveniruri legat de acestea (pahare, coastere, diferite accesorii si carti, etc) dispusa pe 2 niveluri (parter + subsol).
Iar tot in locatia acestui magazin veti descoperii si Wall of Beer - o vitrina ce se intinde pe mai bine de 15 metrii cu sticle de bere belgiana.Pentru mine, dintre toate berile, gustul experientei belgiene ramane similar cu Delirium Red, bere a carei sigla este un elefantel roz. La intoarcerea acasa m-am bucurat sa o gasesc si pe rafturile Mega Image, astfel ca, macar asa voi avea si acasa o bucatica din vacanta belgiana.
Dar sa revenim la mancare: Top of the list sunt midiile sau moules, fierte in sos de vin si usturoi, uneori alaturi de fenicul sau tulpini de telina, acompaniate sau nu de cartofii prajiti (cu garnitura de cartofi le veti gasi sub denumirea de moules frites). Un deliciu! O portie are aproximativ 500-600 grame de midii si sunt servite intr-o craticioara, astfel incat sa va bucurati si de sosul aferent (imi ploua in gura numai cand imi amintesc!). Pretul? intre 15-20 euro. Iar daca nu va dati in vant dupa midii sau fructe de mare in general, puteti alege cu incredere un steak (friptura de vita). A fost, cu siguranta una dintre cele mai fragede, suculente si perfect asezonate friputri de vita pe care am gustat-o (si nu a fost doar o experienta si un singur loc, ci vreo 3).
Si daca tot am pomenit de cartofi prajiti, nu se cade sa nu ii includem si pe ei in lista noastra, caci sunt o emblema a Belgiei, in materie de mancare, sunt deliciosi si constituie, cu siguranta, una dintre variantele cele mai ieftine si la indemana pentru potolit foamea. Cartofii prajiti belgieni sunt prajiti in baie de ulei, in 2 randuri (cu o pauza intre ele, in care acestia stau la aburi), ceea ce ii face crocanti la exterior si moi in interior. Se servesc cu maioneza, sau cu diferite alte sosuri (ketchup, usturoi - alioli, samurai -picant, mediteraneean, etc).
Cu toate ca ii gasiti in orice meniu de restaurant sau terasa, cei la care mi-a ramas gandul sunt cei vanduti "la tejghea", intr-un cornet de carton invelit in hartie. Gheretele "Frit Flagey" sunt asemanatoare cu cea din poza alaturata si vand cartofi prajiti si diferite semipreparate din carne (frigarui, hamburger sau chiftelute), insa acestea din urma nu mi-au parut prea atragatoare. Portiile de cartofi sunt in 2 sau 3 variante de marime, in functie de cat de foame va este. Chiar si portiile mici sunt extrem de generoase (ceva mai mari decat o portie mare de cartofi de la Mc) O portie medie costa in jur de 2.5-3 euro.
Un deliciu traditional belgian este waterzooi. Cu toate ca denumirea nu inspira nici pe departe un produs culinar demn de degustat, curiozitatea m-a indemnat totusi sa ii acord o sansa. Waterzooi -ul este un fel de tocanita de pui (initial se prepara cu peste de apa dulce, insa in prezent varianta galinacee este mai raspandita) cu legume (morcov, praz, sparanghel) si sos alb aromatizat cu tarhon si hasmatuchi (un soi de patrunjel cret), acompaniat cu cartofi noi gratinati. Mi-a parut mai degraba o mancare de toamna, daca ar fi sa o servim la noi, dar tinand cont ca in Belgia ploaia rece si marunta e la ordinea zilei, e o sursa buna de incalzit si alungat raceala. Unde mai pui ca merge de minune cu o bere rece.
Un alt food icon al acestor meleaguri sunt waffles-urile. Noi ne-am delectat cu o prima portie in Grand Place-ul din Bruxelles. Nu va lasati furati de miros si de reclama care anunta ca o waffle costa 1.5 euro, alaturi de vitrina cu diferite combinatii (ciocolata, frisca, fructe, inghetata, caramel, etc). Pretul este pentru varianta simpla, fara niciun adaos, iar fiecare element adaugat, va mai costa inca 1 euro, astfel ca produsul final, poate costa mult mai mult decat ati anticipat. Odata gustate si pofta satisfacuta, pot afirma, cu mana pe inima ca nu m-au dat pe spate. Sunt extrem de dulci, iar fierbinti sunt prea fierbinti si racite nu mai au niciun farmec. 
Avand iesire la Marea Nordului, pe langa midii, gastronomia belgiana contine o serie de bunatati pe baza de peste si fructe de mare, iar daca ajungeti aici e musai sa incercati macar o data un preparat pe baza de vietuitoare marine. In Antwerp, in apropiere de Catedrala Maicii Domnului (Cathedral of Our Lady), am poposit la un mic bistor Fish a' Gogo (cu toate ca e mult spus si asa) care servea diferite preparate din peste proaspat. 
Portiile mititele, insa delicioase si ceva mai diferite fata de preparatele pe care le gasim si la noi. Am ales somon afumat in casa, insotit de o salata de castraveti si mirodenii, o portie de calamari si mini caracatita pe plita incinsa cu usturoi si un sos picant si un gen de chifteluta de peste, pane. O delectare pentru papilele gustative, insa nu si foarte satioase. Toate cele trei portii au costat 21 euro. Apoi ne-am astamparat foamea cu o portie de cartofi prajiti :)
Un alt desert tipic belgian, iar mai exact specific orasului Gent sunt cuberdons, pe care merita sa le incercati macar odata. Sunt genul de desert "love it or hate it", cale de mijloc nu prea exista. Dar ce este cuberdon-ul? Un soi de bomboana cu forma conica (de nas), din zahar, sirop de fructe si guma arabica. Exteriorul este mai dur, iar in interior are un soi de sirop vascos si foarte dulce, cu aroma de fructe. Le gasiti in special in Gent, la vanzatorii ambulanti sau in magazinele cu suveniruri si intr-o paleta extrem de variata de culori, de la rosu, violet pana la albastru, galben si verde. Eu le gasesc extrem de dulci si un pic lesinacioase, dar, odata in viata merita gustate, iar o plimbare in Gent e cea mai buna ocazie.
Sfat calatorscopic: Pe langa cartofii prajiti de la ghereta si mancarea de supermarket, o varianta convenabila pentru masa de pranz o reprezinta localurile care ofera un meniu de pranz cu pret fix (15-25 euro), cu 2 sau 3 feluri de mancare si 2-3 variante pentru fiecare fel in parte. Studiati cu atentie meniul inainte de a intra in local, iar odata asezati la masa, asigurati-va ca ospatarul va inmaneaza si acest meniu (de obicei tiparti separat) fata de cel "a la carte". Noi am avut surpriza un pic cam neplacuta sa fim nevoiti sa il solicitam, desi mentionasem ca ne dorim un "meniul zilei". Dar supararea ne-a trecut odata ce preparatele au fost aduse :)
Sper ca v-am facut pofta de mancare, de Belgia, de peste si ciocolata.
No comments:
Post a Comment