meniu

Saturday, June 3, 2017

Bucuresti (29) - Zona Gradina Icoanei si Schitul Darvari - o plimbare care-ti incarca bateriile

Str. Schitu Darvari
Intr-o perioada in care timpul meu s-a impartit (tot mai des inegal) intre viata de la birou si  incercarea de a compensa si comprima in timpul liber iesiri in oras, timp petrecut cu ai mei, descoperit locuri noi, revizitat locuri dragi, o plimbare de una singura e nu numai un capriciu, dar chiar un act de curaj si indrazneala. Cred ca imaginea pare cunoscuta pentru multi dintre voi, insa iata ca vineri a veni momentul sa inot un pic contra curentului si sa pornesc, singurica, doar cu gandurile mele, intr-o plimbare tihnita, in pas domol pe stradutele din zona Icoanei. 

Aveam in gand si o destinatie precisa, dar pana acolo, m-am bucurat de linistea ce te cuprinde incet, odata ce depasesti zona pietei Romane, spre Lahovari si intri pe str. Eremia Grigorescu. Imediat pe partea stanga, ma intampina Tandarica, teatrul copilariei mele. Zambec, iar murmurul salii si zarva de pe scena (sau o fi fost invers) din piesa "O fetita mai cu mot, pune-un capcaun la colt" imi raspuna in urechi (sa fi trecut vreo 25 de ani de-atunci. Oare se mai joaca?). Eh, incep sa ma deconectez... incet-incet. 

Graffiti Sweet Damage Crew
Cativa pasi mai incolo, o fata tine un geam in mana si, pe el, isi deseneaza propriul univers. E ganditoare si tacuta, mai prezenta in visul ei, decat ancorata in tumultul orasului. Este un graffiti de pe peretele hubului cultural POINT si a fost realizata de grafferii de la Sweet Damage Crew, o echipa de artisti urbani. O privesc si apoi trec mai departe.

Ajung in dreptul parcului Gradina Icoanei, apoi trec pe langa Scoala Centrala. O primesc din exterior; pe fatada sunt inscriptionate numele unor personalitati feminine, emblematice pentru istoria noastra: Clara Doamna, Doamna Chiajna, Elena Rares, Elena Cuza si Carmen Sylva; o adevarata galerie simbolica si foarte potrivita pentru a servi drept exemplu domnitelor (cu sau fara ghilimemele aferente) contemporane. 

Detaliu de pe fatada Scolii Centrale
Imi doresc ca, intr-un articol viitor sa privim prin Calatorscop, mai in detaliu Scoala Centrala, institutia dedicata educatiei fetelor din elita bucuresteana, cu o istorie de peste 120 de ani, echivalenta feminina a liceului Sf. Sava.

Mai fac cativa pasi si intru pe str. Schitu Darvari. O straduta linistita, cu case si pomi, ce-mi aminteste de cele din cartierul Cotroceni. E vineri dupa amiaza, adie un aer usor caldut inmiresmat cu parfum de tei si duzi. E un miros placut cu care asociez mereu Bucurestiul.

Aici, pe aceasta strada, chiar in centrul orasului as putea spune, exista un loc in care timpul pare ca a stat in loc, in care agitatia orasului se domoleste brusc. Trec pe langa zidul alb, si pasesc in interior, pe aleea pavata cu piatra cubica, prin portita usor arcuita de lemn, si dintr-o data sunt in alta lume. O lume tihnita, linistita, calma. Am ajuns la Schitul Darvari. Pentru cateva minute ma asez pe o bancuta de lemn, inspir si apoi expir si las linistea sa ma invaluie.

O mierla topiaie prin iarba cu o rama in cioc, iar doua vrabiute se joaca intr-o balta. In jur, flori multicolore si parfum de trandafiri. Oare cate astfel de locuri mai sunt in Bucuresti? 

Incerc sa imi amintesc ce am citit despre acest loc si poate cel mai inedit detaliu este chiar modul in care a luat fiinta. Spre deosebire de alte asezaminte monahale, a caror constructie se datoreaza unui vis/viziune sau a unor calugari prigoniti din locul de origine si asezati pe pamant strain, care multumesc celui de sus ca au depasit cu bine aceasta incercare, Schitu Darvari a fost construit dintr-un capriciu; o fita in stilul anilor 1800. Cum asa?

Pe la 1834 familia Mihail si Elena Darvari, descendenÅ£i ai Buzestilor, decid Biserica Icoanei (amplasata nu departe de Schitu Darvari) nu mai corespunde nevoilor de rugaciune ale familiei, astfel ca acestia cumpara terenul pe care astazi este amplasat schitul si construiesc o bisericuta de lemn, ca loc de rugaciune pentru familie. Inca de la construire biserica a purtat hramul Invierii Sfantului Lazar, al Sfintilor Imparati Constantin si Elena si al Sfintilor Mihail si Gavriil. 

Schitu Darvari - detalii
Ulterior aceasta a fost imprejmuita cu ziduri groase, au fost adaugate chilii, iar un an mai tarziu 12 calugarite au fost aduse aici pentru a se ingriji de asezamant.  Schitul a avut parte, de-a lungul celor 180 de ani de existenta, de momente de rastriste - primul, la doar 30 e ani de la infiintare, cand Legea Secularizarii promulgata de Cuza a dus la inchiderea manastirii. O serie de reparatii generale si modificari sunt facut de un descentent al familiei - generalul de divizie Mihail Darvari - in anii 1933-1934. El inlocuieste practic vechea bisericuta cu cea pe care o gasim astazi, imbinand stilul oltenesc cu cel muntenesc bisericesc. Planurile de constructie apartin arhitectului Gheorghe Simotta, iar pictura interioară in fresca, pictorului Iosif Keber. 
 
A urmat in 1959 interventia comunista, care a transformat schitul in filie a Bisericii Icoanei si a mutat calugarii la manastirea Cernica.

Abia in 1992, Schitul Darvari a fost declarat monument istoric, iar o noua renovare capitala a avut loc in anii 1990-2000. In aceasta forma isi asteapta tihnit, cu liniste si dragoste vizitatorii, fie ei credinciosi, turisti, trecatori sau curiosi, in cautare de un moment de pauza. 

Am plecat cu parere de rau si m-am reintors in agitatia bucuresteana, in traficul zgomotos, intre oamenii agitati si fara rabdare, insa acum sunt un pic mai bogata - stiu un loc in care imi pot incarca bateriile si cu siguranta voi reveni, ceea ce va recomand si voua.

No comments:

Post a Comment