Olanda (2) - Gustul Amsterdam-ului

La o prima vedere (degustare) si fara o prea amanuntita cercetare, bucataria olandeza mi-a parut exrem de simpla atat prin ingrediente, dar mai cu seama ca mod de preparare. Pare una dintre acele tari in care street-food-ul este mancarea traditionala (Si nu e nimic rau in asta!).

Cum am petrecut doar doua zile in Amsterdam nu pot afirma ca am descoperit/testat prea multe preparate traditionale (sincera sa fiu nici nu stiu care ar fi acelea), insa iata 5 dintre cele pe care le-am degustat:

Fara doar si poate pe primul loc este branza olandeza – o vei gasi peste tot, de la magazine specializate, axate exclusiv pe branzeturi, si pana la magazinele de suveniruri si supermarket-uri. In cazul in care sunteti fan branza (asemeni subsemnatei) sau fie si doar curiosi, un prim pas spre a descoperi marea varietate a branzeturilor olaneze este o vizita intr-unul dintre magazinele specializate (s-ar putea sa le gasiti si sub denumirea de Cheese Museum, sau alte asemenea...in fapt sunt tot magazine, dar cu poveste :) ). Aici, pe langa branza noua (jonge) si cea veche/maturata (oude), veti gasi zeci, poate sute de sortimente cu diferite texturi, arome si culori, de la cele cu chimen, cu stafide sau pesto, pana la lavanda, piper, nuci, ardei, chilli, usturoi etc. Partea frumoasa este ca marea majoritate a acestor magazine oferta mostre spre degustare din aproape fiecare tip, iar uneori bolurile pentru degusare au alaturi si borcanase cu mustar sau diferite dulceturi (de ceapa sau smochine). Mi-a fost greu sa inteleg alaturare dintre branza si mustar, dar preferintele culinare nu se discuta. Aceste magazine ofera atat variante de cumparare vrac, cat si rotite trase in vid, uneori ambalate festiv, tocmai bune de facut cadou. Preturile variaza, in general intre 7-10 euro.

O alta specialitate este Hering marinat sau Haring, asa cum il numesc olandezii, care pe atat de simpla pe atat de satioasa si gustoasa. Se serveste simplu, cu ceapa tocata marunt sau sub forma de sandwich. De-a lungul canalelor, in special in zonele turistie veti gasi tonete care vand heringi marinati.Atentie insa, acestea sunt deschise in special dimineata, cel mult pana la ora 15:00, asa ca nu va bazati pe ele pentru o cina rapida.

La categoria deserturi, noi am testat Stroopwaffel – discuri din vafa, subtiri, lipite intre ele cu sirop de caramel. Pot fi cumparatte atat proaspat preparate (am vazut cateva tonete, pe care lesne le puteti identifica dupa mirousul dulceag), dar si gata ambalate. Sunt foarte dulci, insa delicioase si un excelent suvenir pentru acasa.

Am vorbit de mancare, am vorbit despre desert, insa unul dintre food-icon-urile olandeze, sau mai bine zis drink-icon ramane berea Heineken - care si-a inceput povestea aici, in Amsterdam in 1864. Fosta berarie s-a transformat in Heineken Experience, un muzeu interactiv (despre care veti citi intr-un articol viitor). Cert este ca berea este prezenta peste tot in Amsterdam si alaturi de orice preparat culinar. 

Iar o chestie ceva mai bizara intr-ale "dulcegariilor" olandeze este drop – o chestie (poate fi sub forma de banut, sfere sau batoane), de culoare neagra, cu o textura gumoasa, iar gustul este o combinatie dubioasa de  dulce si sarat (salciu as spune eu). Se spune ca olandezii sunt atat cei mai mari producatori dar si cei mai mari consumatori de Drop din Europa (in medie cam 2 kg/persoana/an). La prima mea intalnire cu dropurile am crezut ca sunt bomboane de ciocolata amaruie, asa ca m-am infipt cu pofta in ele, iar in milisecunda urmatoare nu stiam pe unde sa le scuip. Un gust absolut sinistru. Evident ca mie nici acum nu-mi plac de nicio culoare, insa e bine sa stiti de existenta lor si daca curiozitatea nu va da pace - "take a bite!"