"Don't judge a book by its cover", dar ce te faci cand coperta este primul lucru care te atrage la o carte (Ana Nicolau si echipa de la Nemira au facut o alegere excelenta), apoi titlul si in cele din urma, iremediabil si ireversibil - intreaga poveste; o pendulare continua, aproape ritmica, intre cosmopolitul Paris al anilor '50 si New York-ul anilor '20, presarat cu franturi din atmosfera boema, cu aroma decadenta de tutun, alcool si jocuri de noroc din Monte Carlo si Londra, trista si cenusie de dupa razboi.
Colectionara de parfumuri interzise
este o poveste pe cat de tumultoasa, pe atat de eleganta, care te face curioasa sa intorci, de fiecare data pagina pana ajungi la final. Este povestea a doua femei, care desi nu se intalnesc propriu-zis niciodata, reusesc sa-si dea peste cap viata una celeilalte. E povestea unei legaturi nevazuta, ce se intinde in timp, aproape 3 decenii si poarta cu ea, neperceptibil si totusi atat de prezent si rascolitor de amintiri uitate, un parfum de "narcise salbatice, lemn, lana si par". In final, Colectionara de parfumuri interzise este povestea unei calatorii care schimba destine, fiindca pana la urma, nu doar viata lui Grace Monroe (persoanjul principal) se schimba, dar si cea a sotului sau, a avocatului D-nul Tissout, a Madamei Zed si a celorlalte personaje din timpul prezent al romanului, etc.