Romania (17) - Baile Imperiale Austriece- un paradis (aproape) pierdut

Punctul central al excursiei noastre prin Oltenia a fost Baile Herculane, un loc pitoresc pe care l-am vizitat alaturi de parintii mei in urma cu mai bine de 14 ani si in care mi-am dorit sa revin.
Statiunea se afla pe Valea Cernei, la aproximativ 40 km de Drobeta-Turnu Severin si, cu toate ca se afla la o altitudine de doar 160 m fata de nivelul marii, aici se respira un aer puternic ionizat, ca la 1500-2000 metri.

Pentru pasionatii de calatorii, faptul ca Baile Herculane se afla pe aceeasi paralela cu Nisa si Venetia ar putea fi un detaliu interesant.

Am decis sa revizitam statiunea intrucat, cumva ramasese intiparita in mintea mea de copil acea frumusete pe inca o emana acest loc, in care natura si istoria se imbina s-au imbinat armonios de sute de ani.


Acum Baile sunt de o frumusete dureroasa, care se simte la fiecare pas; in care din nepasare, lacomie si prostie (as spune, desi nu e corect sa includ in aceeasi "oala" pe toata lumea, tipic romaneasca) sunt la ele acasa.

Am rescris acest articol de zeci de ori, gandindu-ma cum sa va determin, pe voi, cei care cititi articolele de pe Calatorscop sa vizitati Baile Herculane , sa depasiti blocajul (ce vine aproape natural) cauzat de paragina care isi intinde ghiarele asupra acestei statiuni si sa redescoperiti frumusesea locului care a fost odata. Va invit asadar la o calatorie in timp, atunci cand romanii Imparatului Traian au descoperit pe teritoriul Daciei izvoarele termale tamaduitoare. Au consturit in jurul lor, inspirati de greci, Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras) inchinate lui Aesculap (in mitologia greaca si romana zeul Medicinei), Hygieia (in mitologia greaca zeita Sanatatii si Curateniei), dar mai cu seama lui Hercule, ramas personajul mitologic incarcat de simbolismul puterii si totodata al echilibrului intre forta fizica si cea spirituala.

Asadar, la Herculane vorbeam inca din perioada romana, de curatenie, medicina, cure si efecte terapeutice, echilibru - mai pe scurt de sanatate in toata splendoarea ei. 

Dupa 1700 de ani frumusetea naturala de pe Valea Cernei, dar si beneficiile apelor termale puternic ionizate, avea sa ii cucereasca pe austrieci, in perioada romantica a turismului de elita din secolul al XIX-lea. Acestia au construit si modernizat statiunea dupa moda vremii, similar cu mult mai cunoscutele bai termale de la Baden Baden din Germania sau Karlovy Vary din Cehia. De notat ca in acea perioada, acest teritoriu era parte a Imperiului Austriac.

In aceasta perioada au fost construite cele mai multe dintre cladirile reprezentative pentru statiune. La data la care noi am vizitat Baile Herculane, majoritatea edificiilor erau acoperite cu schele si se lucra intens la renovarea acestora, iar peste tot erau plasate pancarte informative privind fondurile europe accesate - un lucru imbucurator de altfel, dat fiind potentialul turistic si balnear al statiunii, dar cu conditia ca renovarile, restaurarile si reconsolidarile sa fie facute "cu cap", pastradu-se cat mai mult din aspectul original ce l-a facut pe imparatul Austriei sa exclame: "in aceasta vale a Cernei exista cea mai frumoasa statiune de pe continent".

Dar revenind la vremurile de glorie ale statiunii: 

Cele mai multe dintre cladirile vechi si elegante ale statiunii au fost construite dupa proiectele arhitectului curtii imperiale austriece, Wilhelm Doderer, acelasi Doderer care a elaborarea planurilor initiale ale castelului Peles (respinse insa de Regele Carol si reincredintate lui Johannes Schultz). Sub indrumarea lui, intre 1883 -1886 a fost construita una dintre cele mai frumoase cladiri din Baile Herculane, emblematica pentru statiune - Baile Imperiale Austriece, un adevarat palat al bailor, cu 32 de cabine individuale si 2 bazine mari construite din marmura rosie in cele doua extremitati, alimentate cu apa termala de la izvoarele Neptun I si IV. La etaj era amenajata o sala de gimnastica, de culturism, etc. Membrii familiilor regale austriece si ai celei romane veneau frecvent aici pentru relaxare si beneficii terapeutice. In primavara anului 1887chiar Imparateasa Elisabeta a Austriei (Sissi) a facut printre primele calatorii la Herculane si a primit vizita suveranei Romaniei - Elisabeta (Carmen Sylva), sotia lui Carol I. Cele doua, mari iubitoare de arta si natura, se bucura de Herculane, se plimba impreuna si aveu discutii despre poezie, filozofie si religie.


Acum, cladirea in care erau odata Baile Imperiale Austriece este inchisa si intr-o stare avansata de degradare, dar cu toate acestea domnia inca statiunea prin pozitie (este situata pe malul drept al Cernei,) dar mai cu seama prin aspectul sau elegant, specific stilului baroc austriac. Odinioara, accesul se facea, direct pe podul pietonal, impodobit cu o superba dantela din fier forjat, vopsita in alb. Acum podul pietonal este inchis, urmand (intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat) sa fie reconditionat si repus in drepturi. Puteti ajunge insa, in fata cladirii monumentala a Bailor pe podul curbat (cativa metri mai in fata), de altfel primul pod curbat din Europa (nu va speriati, nu veti gasi nicio placuta care sa marcheze acest detaliu, ufff!).

Odata ajunsi pe malul drept al Cernei, ne-am indreptat spre Baile Imperiale si....desi cladirea este inchisa, am gasit o usa cu un panou lipsa si ne-am strecurat pe acolo in interior. Odata intrati, ne-au navalit un val de sentimente, de la Wow! la Au!, si iar la Wow si iar la Au!, caci, pe cat de somptuoasa si bogat decorata a fost odata, pe atat de trista, plina de jeg si de mirosuri de tot felul este acum. Dar efortul de a ignora sau mai degraba indura "aceste detalii" merita inzecit. In dreptul intrarii principala era, in perioada de glorie a statiunii, holul de primire, cu tavanul si peretii bogat colorati, iar in mijloc cu o fantana din ceramica, bogat decorata cu tot felul de vietati iubitoare de apa (pesti, pasari, broaste si alti amfibieni).

E o incantare si o surpriza pentru vizitator (fie el si nepoftit) sa gaseasca aici asemenea bijuterie. Ne-am continuat "calatoria" pe culoarele lungi, unde de-o parte si de alta se gaseau cabinele pentru tratament, fiecare dotata cu un mini bazinas pentr apele tamaduitoare.

In doua dintre cabine am gasit placute de marmura ce indicau faptul a aici imparatului Franz Iosef sau a altor membrii ai familiei regale austriece au beneficiat de curele balneare. Astazi ne putem doar imagina doar, luxul si eleganta ce se derula in interiorul și exteriorul complexului.

Originile romane ale statiunii sunt prezente la fiecare pas in interiorul complexului, prin placi votive inchinate lui Hercules, lui Aesculap si Hygieiei, zeii protectori ai acestui loc.

Am parasit incinta Bailor Imperiale Austriece cu un ochii plini de admiratie, dar cu un gust amar pentru avansata stare de degratare si nepasarea celor responsabili sa redea acestui loc gloria pe care o merita. Mi-a fost peste putere sa inteleg de ce intreaga tocarie de lemn (probabil afectata de trecerea timpului, mancata de carii) a fost scoasa si inlocuita cu tamplarie de PVC (mult iubitul termopan) alb. DE CE? a urlat in mine intrebarea. De ce ai face asa ceva...

Despre alte locuri frumoase din Baile Herculane, in articolul urmator.