Liechtenstein (2) - La pas prin Vaduz

Viza de Liechtenstein

Așa cum am promis revin cu un articol ceva mai detaliat despre ziua petrecută în Vaduz, micuța capitală a Principatului Liechtenstein. E bine de știut că toate obiectivele sunt grupate pe o singură stradă pietonală, numită de localnici Das Städtle, nu mai lungă de 600 m. Așadar timp berechet să  o parcurgi în lung și-n lat.

Vaduz este un un mic orașel de munte, înconjurat de mult verde și flori multicolore la ferestre, presărat ici colo de opere de artă plasate chiar pe stradă, astfel încât să fie admirate de cât mai mulți trecători. Cu greu își poți convinge percepția că te aflii într-o capitală europeană, căci tot ceea ce te înconjoară te duce cu gândul la un sătuc de munte bazarez, ceva mai răsărit.

Catedrala Sf. Florian și Parlamentul

Autobuzul cu care am venit din Sargans (mai multe detalii aici)  te lasă pe șoseua ce străbate orașul și este paralelă cu Das Städtle. Primul obiectiv pe care îl vei remarca este Oficiul de Turism, locul considerat a fi kilometrul 0 al principatului. De aici sunt calculate distantele în Liechtenstein, iar pentru turisti este locul din care pot obtine viza turistică. Nu vă speriați - nu e o formalitate vamală, ci mai degrabă o experiență turistică și un suvenir inedit. Contra sumei de 3 CHF și dupa o mai mult sau mai puțină așteptare la coada, viza poate fi aplicată direct pe pașaport, pe o vedere, un carnețel, pe mână sau oriunde vă mai trece prin cap (hei, hei...fără idei obscene 😈). 

Din fața biroului de turism înccepe plimbarea. Chiar în capatul din stânga al strazii este Catedrala Sfântul Florian, clădită în anul 1873 pe locul unei vechi biserici medievale. Din anul 1992, lăcașul sânt a fost ridicat la rang de catedrala romano-catolica de catre Papa Paul Ioan al II-lea. Turla sa este vizibilă din mai toate punctele din oraș. 

La fel de vizibil și remarcabil este și Castelul Princiar,  cocoțat în vârf de munte și care veghează asupra locuitorilor și deopotrivă turștilor din Vaduz. Este un castel medieval, extins de-a lungul timpulu, în care astazi locuiește familia princială. Aceasta este și motivul pentru care castelul nu este inclus în circuitul turistic și deci nu poate fi vizitat (acesta a fost unul dintre regretele excursiei, dar știam asta încă de la plecare). O dată pe an, de ziua națională,  liechtensteinezii sunt invitați la palat pentru un brunch alături de familia princiară.

Dar să revenim la turul pietonal - din dreptul catedralei începe strada pietonală, iar prima clădire care se remarcă este cea a guvernului si esplanada din fața sa (Peter-Kaiser-Platz). Imobilul este construit, în stilul palatelor Renaşterii târzii, iar  fațada este decorată cu 3 mozaicuri reprezentând blazonul oraşului şi două imagini alegorice: administraţia şi justiţia. In imediata apropiere se află o altă cladire administradivă, cu formă conică în care se reuneste parlamentul.

Trezaurul liechtensteinez și coroana princiară

Urmează apoi cladirea Muzeului Național Liechtenstein (Liechtenstein Landesmuseum), găzduit într-un fost han din secolul al XV-lea. Vă recomand să vizitați acest muzeu, pentru a întelege mai bine istoria locurilor în care vă aflați. Totodata, puteți achizitiona un combi-ticket (21 CHF) ce include vizita la muzeul național, tezaurul și muzeul filateric. Pe primele doua ar fi păcat să le ratați. Vizita la tezaur este probabil unul dintre momentele care mi-au ramas cel mai bine întiparite in memorie  - intrarea se face printr-o clădire separată, cu uși metalice de seif, iar biletul de acces este de fapt o moneda aurită. Accesul se face inserând moneda intr-o fantă, moment in care ușile se deschid, păsești înauntru, iar apoi se închid in spatele tău, activând deschiderea unui alt set de uși aflate în fața ta. De acolo păsești în tezaur, o sală lungă întunecată, cu multe vitrine în care stau asezate "bogățiile" - o replică a coroanei ducale a prinţului Karl I de Liechtenstein, dar si o impresionantă colectie de oua Faberge (dintre care cel mai valoros este Apple Blossom - oul din jad verde decorat cu crenguțe de măr înflorite din aur) și fragmente de roci selenare aduse pe Pământ in cadrul misiunilor Apollo 11 și 17. 

Muzeul Timbrelor este mai puțin fascinant pentru un necunoscător, dar și așa merită să îi acordați câteva minute, fie și doar pentru a vă odihni și răcorii  un pic dacă temperaturile de afară sunt prea înalte.  

Rathaus

Casa Rosie

Avem apoi Galeria de Artă Contemporană, căreia recunosc că i-am spus pas și ceva mai în față ne ântalnim cu Rathaus, cladirea primariei, o construcție destul de masivă, cu ferestre îmbrăcate cu diverse picturi, obloanele pictate în alb si roșu și arcadele ample de la intrare. Pe faţada estică se remarcă blazonul oraşului Vaduz, iar deasupra balconului de pe faţada dispre sud-est se află o frescă reprezentându-l pe Sf. Urban, patronul podgorenilor (reprezentat de pictor în mod greşit cu mitră papală), pentru a marca îndelungata tradiţie a viticulturii.

In apropierea vechii primării se află stația și parcarea de autocare, dar și locul din care pleacă trenulețul turistic. Plimbarea durează cam 35 min (recunosc sincer că mă asteptam la o plimbare ceva mai lungă) pe straduțele din Vaduz, costă 10 CHF și îți spune povestea locurilor pe lângă care treci. Obiectivul principal de pe traseu este Casa Roșie, iar traseul nu urcă până la castel, așa cum (greșit) mă așteptam. Dar revenind la Casa Roșie, este una dintre casele pitorești din Vaduz, devenită un fel de city-icon al orașului. Cândva aflată în centrul localității, astăzi, Rotes Haus, ce își datorează numele culorii fațadei exterioare, se află la periferia Vaduz-ului, în zonba viticolă, chiar la marginea unei podgorii. Proprietatea a aparţinut în evul mediu familiei nobiliare Vaistli, apoi mânăstirii St. Johann.

O casă din Vaduz

Plimbarea cu trenulețul este plăcută, chiar odihnitoare și o ocazie bună să privești casele localnicilor, deloc modeste, dar foarte curate, organizate și chiar cochete - o combinație între moderintate și conservatorism.

Odata finalizata plimbarea cu trenulețul m-am îndreptat spre stația de autobuz și de acolo, înapoi in Sargans, căci ziua era deja pe final, iar până acasă mai mă aștepta un drum de 2 ore.

Vaduz-ul și Liechtenstein-ul sunt plăcute pentru vizitare și experiență,însă nu și genul de locuri pe care ți-ai dori să le revezi. Chiar mi-e greu să mă gândesc ce aș vizita la o a doua întalnire cu Vaduz-ul. Cred totuși că m-aș risca pentru o excursie cu aer viticol sau pentru a descoperii și alte localități ale Principatului.