Bucuresti (12) - O plimbare prin Bucuresti: Biserica Anglicana, Italiana si Rusa din Bucuresti vazute prin Calatorscop

Cat de multe sunt oare cladirile monument istoric pe langa care trecem in fiecare zi, dar in care nu am intrat niciodata (chiar si in acelea in care accesul este permis)? Cat de multe sunt cladirile despre a caror istorie stim atat de putine, desi ne par atat de cunoscute?

Va spuneam intr-unul dintre articolele anterioare ca imi doresc sa ma las purtata de val si sa ma "pierd" in propriul oras, sa privesc locurile care ma inconjoara cu ochi curiosi de turist, sa descopar stradute si locuri pe care nu le cunosc, in care nu am pasit niciodata fiind prea grabita sau prea ancorata in rutina zilnica.

Ei bine, ieri mi-am permis luxul de a fi turista in Bucuresti si ca sa imi fac plimbarea si mai incitanta am ales sa descopar 3 locuri cu poveste, 3 cladiri cu arhitectura ceva mai atipica pentru Bucuresti, dar cu totul speciala.

Asadar mi-am inceput plimbarea in Piata Romana, mergand spre Universitate, am cotit-o apoi pe str. Arthur Verona, pe langa Carturesti si am mers tot inainte, pana cand, in fata mea a aparut o cladire, nu foarte inalta, din caramida rosie in stil englezesc, plasata in mijlocul unei mici piatete pavata cu piatra cubica. In fata ei o bancuta circulara, iar in centrul sau, pe un piedestal o statuie a Sf Gheorghe omorand balaurul (update: Statuia este de fapt o fantana construita in 2008 in urma unor donaţii private. Statuia din varf este opera sculptorului Virgil Scripcariu si se numeste Maternitate).
.  Este Biserica "Invierii" Anglicana, un monument unic in Bucuresti, construita in stil gotic victorian. Terenul pe care este construita apartine Marii Britanii si a fost obtinut inca din 1900 de Sir John Kennedy, Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti. 

Despre aceasta biserica povestea si Maude Rea Parkinson in "20 de ani in Romania" (carte pe care o regasiti pe Raftul de Calatorie), amintindu-si slujbele si evenimentele de caritate organizate aici de comunitatea engleza din Romania. Uneori, la aceste slujbe participa si Regina Maria, nepoata a Reginei Victoria a Angliei

Ajunul Craciunului fiind, biserica era inchisa, urmand a se deschide seara, pentru slujba de ajun. Mi-a parut rau ca nu am putut vedea si interiorul, insa, asa cum am vazut la Londra si in Scotia, interiorul bisericilor anglicane este extrem de simplu, fara o arhitectura deosebita. Insa, faptul ca nu am reusit sa intru, este un motiv pentru o noua plimbare intr-o alta zi.

Mi-am continuat apoi plimbare, intorcandu-ma pe Bdv. Magheru, unde, in apropierea Galeriilor Orizont, se afla Biserica Italiana ce poarta hramul Schimbarea la Fata a Mantuitorului. Edificiul surprinde privirea trecatorilor prin arhitectura solemna, in stilul vechi lombard. Intotdeauna am avut sentimentul ca biserica, desi masiva este suflocata intre blocurile mult prea inalte (pe langa ea) si mi-a parut rau ca arhitectura din jur nu o pune in valoare. De pe placuta plasata pe unul dintre zidurile exterioare, am aflat ca este construita dupa modelul Bisericii Santa Maria delle Grazzie din Milano.

In interior, un detaliu interesant sunt picturile cu biserici importante din Italia, tinute in palma de militari italieni (probabil inspirate din perioada in care accesul in biserica era permis doar demnitarilor italieni detasati in Romania si doar la una din cele maxim 5 slujbe organizate anual). De asemenea, aici se afla si o copie de mari dimensiuni a Giulgiului din Torino, unica in Romania. Deasupra intrarii, in locul in care canta corul se afla in mozaic mare ce il infatiseaza pe Isus. 

In stanga bisericii exista o mica curte interioara, chiar in fata casei parohiale, protejata de privirile curiosilor si de zgomotul strazii printr-un gard inalt si des. Aici se afla o fantana din piatra cu o statuie pe care scrie "Utile et humile et pretioasa et casa" si pare un indemn la simplitate, la bucuria de a trai in deplina armonie cu tot ceea ce ne inconjoara.

Am uitat sa va spun ca, in interior, in fata altarului era amenajata o reproducere a scenei Nasterea lui Isus, cu statuete mici infatisand personajele biblice, cu ingerii, magii, Maria si Iosif, si animalele din staul.

Dupa ce am parasit Biserica Italiana, mi-am continuat plimbarea pana la Piata Universitatii, acolo unde, se afla Biserica Rusa. Din pacate pentru aparatul foto, din fericire pentru ea si pentru noi, fatada era in renovare, fiind imprejmuita de plase si schele. Biserica poarta hramul Sf. Nicolae, dupa numele Tarului Nicolae al II-lea al Rusiei si se numara printre ultimele creatii ale arhitecturii religioase rusesti ale veacului al XX-lea. Aceasta a fost construita intre anii 1905 -1909 fondurile fiind obtinute de la Curtea imperiala cu dispozitia clara sa nu se faca economii de materiale si bani.

Din exterior (lucru vizibil dupa finalizarea reparatiilor) sunt remarcabile turlele cu cupola bulbiforma specifica arhitecturii rusesti. Fatadele sunt realizate din caramida aparenta de culoare roz galbui, sunt ornamentate bogat, avand frize ceramice, mozaicuri sub arce si decoratii sculptate in piatra. Le-am putut vedea chiar si printre schele, insa pozele nu au fost prea reusite. Promit sa revin cu unele clare, atunci cand reparatiile vor fi finalizate. Turlele au fost initial aurite, insa astazi sunt acoperite cu tabla de arama, apoi vopsita. Nu pot decat sa imi imaginez lumina soarelui reflectata in acele cupole aurite si lumina pe care o imprastiau in jur. Biserica are un plan de forma patrata, intrarea facandu-se o parte, astfel incat altarul, semicircular, sa fie orientat la rasarit.

Interiorul mi-a parut un pic intunecat, astfel ca nu am putut surpinde detaliile picturilor. Am citit mai apoi ca e vorba despre o pictura in ulei executata in stilul picturilor vechi bizantine Catapeteasma a fost realizata la Moscova, sculptata in lemn si poleita cu aur, dupa modelul celei din catedrala Sf. Arhangheli a Kremlinului.

Asadar, in ajunul Craciunului am facut o mica plimbare si am vizitat 3 dintre bisericile unor comunitati importante pentru istoria Romaniei. Fiecare dintre ele surprinde si se face remarcata prin arhitectura deosebita, prin detaliile speciale si sunt incarcate de istorie. Mai jos va las si o mica harta a acestei excursii, cu  speranta ca va va inspira si totodata determina ca intr-una din plimbarile pe strazile Bucurestiului sa pasiti si sa descoperiti unul din aceste locuri.

Va doresc un Craciun fericit si linistit!