Ultima concubina propune cititorilor o calatorie in timp, in Japonia feudala condusa de shoguni a secolului XIX (cunoscuta si sub denumirea de perioada Edo), in care traditia si onoarea, dar si supunerea si sacrificiul erau litere de lege. Este o calatorie fascinanta intr-o Japonie neatinsa inca de cultura si influenta europeana si pierduta pentru totdeauna, o lume a secretelor bine pastrate, a intrigilor care nu depaseau poarta palatului shogunal si a sentimentelor nerostite.
Dincolo de povestea ultimei concubine a shogunului, imaginata de Lesley Downer, tesuta in jurul unor personaje reale (Printesa Kazu, shogunul Iemochi, batrana doamna Honju-in, doamna Tensho-in, mama shongunului, chiar si faptul ca printesa Kazu ii daruieste shogunului inainte de a pleca la lupta cadou o concubina este real), ceea ce face ca Ultima concubina sa se regaseasca pe Raftul de Calatorie este multitudinea detaliilor legate de istoria, ritualurile, traditiile, poezia si arta sub toate formele ei a Japoniei acelor timpuri - pe scurt o monografie a societatii japoneze din jurul anilor 1860, in care aspecte ale vietii satului traditional se impletesc cu viata de la Palatul femeilor din Edo (actualul Tokyo), dar si cu drumurile ce traverseaza teritoriul tarii, legand Edo (Tokyo) de Kyoto si Osaka.
 |
| Simbolul Tokugawa |
Cartea ne ofera privilegiul unei calatorii in inima orasului Edo, cu o istorie bogata de mai bine 750 de
ani, dintre care cu statul de capitala timp de 260 de ani. Si chiar daca despre Tokyo-ul de astazi se cunosc foarte multe detalii, istoria si imaginea vechiului oras Edo, ramane aproape necunoscuta, caci secretele palatului cu 3000 de femei si un singur barbat (shogunul), ale samurailor si ale daimyo-lor, s-au pierdut odata cu ei.
Asadar, romanul recreeaza aceasta lume si surprinde ultimii ani ai shogunatului prin ochii lui Sachi, fiica adoptiva a unor tarani de la munte, luata de printesa Kazu la castelul Edo si educata in palatul shogunului si aleasa sa devina concubina shogunului. Insa moartea shogunului si inceperea razboiului civil ce avea sa schimbe pentru totdeauna fata Japoniei, schimba si cursul vietii tinerei Sachi, ramasa vaduva. Aceasta fuge de la palat in chip de sosie a Printesei Kazu, pentru a o salva pe aceasta de atacatorii din sud, dar ramane devotata acesteia pana la final. In drumul ei il intalneste pe
Shinzaemon, un samurai proscris, iar de aici incepe aventura, adevarata poveste de dragoste si maturizarea lui Sachi, eliberata (cu sau fara voia ei) din colivia de aur a palatului din Edo. Intreg traseul parcurs, aventurile prin care trece, zbuciumul interior, prieteniile ce se tes dar si constientizarea sentimentelor, spun povestea unei fiinte, dar si a unei tari a carei fata a fost schimbata pentru totdeauna de razboi. 
Fascinant este stilul rafinat si bogat in detalii al scriiturii, dar si lipsa notelor de subsol explicative, te indeamna sa te documentezi, sa cauti date cu privire la contextul istoric, la intelesul traditiilor si a ceremoniilor complicate presarate peste tot in carte, de la ceremonia ceaiului, la gatirea (ce include innegrirea dintilor, albirea feteli si pensarea integrala a sprancenelor) si pregatirea pentru intalnirea cu shogunul (ce avea intotdeauna loc in prezenta catorva doamne de la curte), la antrenamentele si luptele cu halebarda, la jocurile de la palat (asa cum este potrivirea scoicilor), la corespondenta ce continea pasaje din opera marilor poeti japonezi si pe care destinatarul trebuie sa o completeze in scrisoarea sa. Tocmai in aceste detalii sta frumusetea acestei povesti despre descoperirea umanitatii din spatele mastii traditiilor si codurilor de conduita.
Lectura placuta!
No comments:
Post a Comment