meniu

Thursday, October 8, 2020

Astăzi nu e un dat, e un dar. Mâine cum e?


Perioada pe care am traversat-o în ultimele luni și care încă nu a luat sfârșit ne-a făcut, pe cei mai mulți dintre noi să ne gândim mai mult, mai cu atenție la ziua de mâine, să fim mai prudenți la deciziile pe care le luam astăzi și care mâine se întorc inevitabil asemeni unui bumerang; să ne bucuram de cei din jurul nostru, să construim și întreținem relațiile care ne hrănesc sufletul și să nu-l mai luam pe astăzi ca pe un dat, ci să îl apreciem ca pe un dar.

Ultimele luni au fost timp de reflecție la ceea ce suntem și care ne sunt valorile, au fost răgaz să ne descotorosim de fațade și să dăm mai mult sens nouă. Să ne recalibrăm busola interioară, să pune stop și să o luam de la capăt mai proaspeți, mai încrezători, cu o atitudine de învingători, încă de când am păsit afară - pentru că fiecare zi e o luptă câștigată.

Iar dacă pe adultul din fiecare dintre noi forța interioară și experienta, pe care le-a hrănit ani de-a rândul îl ghidează spre noi începuturi, cum e începutul de la început? Cum e viața atunci când începe cu adevărat? Cum e să răspunzi provocărilor când fiecare mișcare, fiecare respirație e o nouă provocare într-un mediu aparent ostil? Cum e să nu ști cine îți sunt aliații și de cine trebuie să te ferești? 

Acționam instinctual și răspundem la stimuli, de ghidăm dupa modele, ne alegem idoli și tânjim să fim asemeni lor, iar ca să fi un învingător 

Te-ai gândit vreodată ce ai vrea să îi oferi micului tu ca fiecare zi să fie într-adevăr o luptă câștigată? Cum ce "arme" te-ai trimite la lupta daca ar fi să îți dai restart?

Mi-am pus aceste întrebări și universul interior mi-a sugerat câteva răspunsuri, sub forma de pârghii pentru a învinge în lumea de astăzi. Odată ce le-am așternut pe foaie mi-am dat seama că ele urmăresc îndeaproape piramida nevoilor descrisă de Malsow și ale sale 5 niveluri fundamentale, pe care, deși sunt convinsă că le cunoașteți vi le reamintesc: fiziologice, de siguranță și de sănătate, de apartenență, de stimă și de auto-realizare. 

In contextul de față, eu le traduc pentru micul învingător în necesitatea unui cămin, un loc stabil care să devină acasă - acasă, acolo unde e cald și bine, acolo unde te refugiezi după o zi grea, acolo unde e liniște și e iubire, acolo unde mereu găsești o vorbă bună, gustul copilăriei pe care să îl porți cu tine toată viața, poveștile care se transformă în învățăminte pe care le întelegi abia ani mai târziu. Le mai traduc în construirea și constituirea unor rezerve încă din primele zile de viață care pot fi, la un moment dat plasa de siguranță. Aici mă duc cu gândul în doua direcții:
  • Sănătatea - obișnuim (involuntar sau nu) să luam sănătatea proprie, ca și pe cea a celor dragi din jurul nostru ca pe un dat. O considerăm veșnică și indestructibilă, iar când situația se schimbă ne dorim să fi putut a da timpul înapoi.  Dar ce-ar fi dacă, cineva,înaintea noastră s-a gândit să pună ceva "sănătate" deoparte? La momentul acesta plasa de siguranță ar putea fi celulele stem. Dacă în viața intrauterină, celulele stem sunt responsabile de formarea și dezvoltarea fătului, rolul lor rămâne esențial și pe parcursul vieții. Ce fac ele concret? Contribuie la reînnoirea periodică a celulelor adulte îmbătrânite, la regenerarea țesuturilor si organelor, după diverse boli, infecții, agresiuni ale factorilor de mediu, datorită capacității lor de a da naștere unei game diverse de celule somatice adulte. Nașterea este momentul unic pentru recoltarea placentei ca sursă de celule stem, tocmai pentru a asigura o rezervă de sănătate pentru noul născut pentru momente mai puțin fericite ale vieții. Dacă doriți să cercetați mai în amanunt subiectul, o lista extinsă a bolilor grave ce pot fi tratate cu ajutorul celulelor din sângele de cordon ombilical găsiși aici, dar și pe site-ul celor de la Cord Blood Center.
  • Siguranța financiară și aici mă gândesc la un cont de economii, în care atât părinții, bunicii și familia să poată contribui, dar chiar și micuțul titular. E un excelent exercițiu de învățare a elementelor de educație financiară încă din primele etape ale vieții și a deveni un adult responsabil. Porcușorul de porțelan în care cei mai mulți dintre noi păstrau monezile rămase ca rest la pâine, poate fi înlocuit cu succes cu fratele său modern și mai practic, și evident, poate deveni sursa hrănirii unor pasiuni în care merită investit și care pot deveni ele însele surse de venit.  Majoritatea băncilor oferă astfel de servicii, așadar nu rămâne decât să faci o mică cercetare comparativă pentru a alege pachetul care răspunde cel mai bine planului tău.
Așadar, revenind la tool-urile cu care înarmăm pe micuțul învingător, recapitulam - avem casă, avem masă, stabilitate financiară și o plasă de siguranță din punctul de vedere al sănătății, rămâne să ne aplecăm un pic și asupra soft skills-urilor pentru a avea o armură completă. Ele sunt cele care te fac remarcat în mulțime. Nu mă refer aici la a îndopa copilul cu informații mult peste vârsta lui și la a-i răpi timpul de joacă, ci la a-i stimula creativitatea, al învăța să împartă, să fie un bun coechipier, să zâmbească și să își arate recunoștinta. Sunt o mulțime de cursuri și cărți și tot felul de resurse pentru a deprinde astfel de abilități, dar sursa cea mai importantă rămâne experimentarea, adaptarea și exemplul celor din jur spre a păstra o minte deschisă...la nou și la posibilități.

Ca si concluzie, mă întorc la începutul articolului, de fapt, mă întorc chiar la titlu - ceea ce avem nu e un dat, ci eu un DAR - cu D și A și R mare, construit și oferit nouă de cei dragi din jurul nostru, iar singura cale de a le mulțumi este să oferim, la rândul nostru ceea ce considerăm că ne poate transforma în învingători.


Acest articol este răspunsul călătorscopic la provocarea nr. 2 din SuperBlog 2020


No comments:

Post a Comment