Romania (22) - Vulcanul stins de la Racos, Lacul de Smarald si Coloanele de Bazalt

Weekend-ul trecut a fost dedicat unei noi escapade calatorscopice, de data aceasta alaturi de Andrei Berghes si Arhiva de Geografie. Si cum aveam planuri mari si drum lung pentru ziua ce se anunta innorata si pe alocuri cu ploaie, ne-am pornit dis de dimineata, in grup organizat spre a descoperi comorile naturale mai putin cunoscute si turistic promovate. Prima oprire:

Harta

Vulcanul stins de la Racos

In primul rand, va propun sa ne plasam pe harta. Racos-ul este un sat, aflat cam la 70 km de Brasov si cam 20 de km de Cetatea Rupea. O plasare tocmai buna daca planificati un weekend medieval care sa includa cele 2 locatii vecine care se bucura de popularitate. 

Autocarul parcheaza fix langa castelul grofului Istvan Sükősd si primim promisiunea ferma ca, la intoarcere vizitam si castelul (citit despre aceasta experienta aici). Ne aflam fix in centrul satului, asa ca o luam la picitor pe urcusul intai asfaltat, apoi pietruit, ca in cele din urma sa ajungem la pamant (noroi la momentul vizitei noatre) si apoi camp si iarba, ce ne duce spre "piatra rosie", asa cum numesc localnicii vulcanul. In fapt, Racos-ul este cel mai tanar vulcan de pe teritoriul Romaniei, care (aflam de la Andrei, ghidul nostru ca a erupt ultima dată in urma cu aproximativ 683 de mii de ani, formand cele mai noi roci din Carpatii romanesti. 

 

In interiorul craterului

Tot de la Andrei aflam ca exista doua tipuri de eruptii vulcanice, cele explozive, adica eruptii puternice care arunca in aer materia pe distante uriase. In aceste cazuri lava e saraca in silicat si poate fi foarte periculoasa pentru locuitorii aflati in apropiere de locul eruptiei. Cel de-al doilea tip de eruptii sunt cele efuzive, adica silentioase, care scot la suprafata lava bazaltica cu viteza mica.Vulcanul de la Racos face parte din cea de-a doua categorie.

Odata iesita la suprafata, lava vulcanului Racos s-a racit, formand actualele tufuri vulcanice (adica acele roci poroase, care sunt utilizate si cunoascute sub denumirea de piatra ponce), dar si scoriile vulcanice (adica zgura, cea utilizata penru acoprirea terenurilor de tenis). In trecut, la Racos a fost o exploatare de zgura, care insa a fost inchisa, iar intreg platoul transformat in rezervatie - Geoparcul Persani.

Conul vulcanului Racos

Amuzant, dar si interesant este ca vulcanul a oferit locuitorilor din zona un deosebit material de constructii. Toata comuna Racos, inclusiv castelul este construita cu piatra ponce si alte roci rezltate in urma eruptiei. Avantajul: este la fel de solida ca orice piatra masiva, dar mult mai usoara, datorita structurii spongioase.

Craterul vulcanului este la randul sau spectaculos. Are in jur de 400 m diametru si 80-100 m inaltime, iar printre rosile in toate nuantele de roscat sunt palcuri de conifere (n-as spune brazi, dar ceva similar si mai pitici). Iar la toate acestea se adauga linistea mormantala, ceea ce da peisajului un aer selenar. Daca nu am fi fost acum intr-un grup destul de numeros (aprox. 50 de persoane), as spune ca e un spatiu ideal pentru meditatie. Ne-am plimbat intai pe marginea craterului, am facut poze, apoi am coborat pe povarnisul de piatra ponce pana in interiorul craterului. Usor la coborare, dar mai greu la urcare, pentru ca nu prea ai niciun suport de care sa te ti, iar vegetatia este si ea destul de subtirica. 

Exploatarea de zgura

 

Dupa o plimbare in crater de vreo ora si poze cu duiumul, am urcat din nou pe margnea craterului si am pornit spre rezervatia de bazalt aflata cam la 400-500 m distanta. 

 

In drumul nostru am mai avut parte de o noua surpriza din partea Mamei Naturi:

Lacul de Smarald 

Lacul s-a format dupa incetarea activitatii de exploatare din zona, iar denumirea sa oficiala este Lacul Brazi. Cu toate acestea culoarea sa, chiar si intr-o zi innorata asa cum a fost cea in care l-am vazut noi, este superba, aproape ireala. Un verde smarald pe care il imprumuta de la imprejmuirea de roci bazaltice, ce te lasa fara cuvinte. Din pacate camera foto nu a putut surprinde indeajuns aceste nuante asa ca, nu va ramane decat sa il vedeti cu ochii vostrii. 

 

Lacul de smarald

Lacul nu este rezultatul vreunui izvor sau apa freatica iesita la suprafata, ci s-a format prin adunarea apei de ploaie si topirea zapezilor si depaseste 10 metri adancime.

Ultima oprire pe platoul ce vegheaza asupra localitatii Racos au fost:

 Coloanele de bazalt 

 (sau Coloanele bazaltice). Ceea ce te surprinde la prima vedere este verticalitatea si inaltimea lor. Vorbim pereti imensi compusi din coloane paralele de  10 si 15 metrii inaltime, ce au aparut datorita racirii rapide a lavei vulcanice. In 1962 complexul coloanelor a fost declarat rezervatie naturala de tip geologic. Imaginea cu peretele de bazalt se regaseste cam in toate cartil de geografie, insa mult prea putini din cei care le-au vazut in carti, reusesc sa viziteze aceste locuri. Panourile informative sunt rare, la fel si indicatoarele care sa de ghideze din drumul principal spre aceste miracolo ale naturii.

Am citit si ca, acest loc te incarca cu energie pozitiva. Adevarat sau nu, sincer nu ai cum sa nu fi impresionat si de aici si exaltat de tot ce te inconjoara. 

De la coloanele de bazalt am pornit-o din nou pe poteca, inapoi n sat, de la drumul cu noroi la cel asfaltat, printre casele comunitatii de tigani ce locuiesc la marginea Racosului, apoi printr casele sasesti vechi, multe dintre ele avand pe frontoane inscriptionat anul constructiei (1889, 1920, etc) si in cele din urma in fata castelului. Dar despre aceasta vizita, intr-un articol viitor.