Sibiul
turistic si-a legat numele de anul 2007, atunci cand a fost capitala europeana a culturii. Atuci s-a investit puternic in renovarea cladirilor istorice, dar si in diferite facilitati pentru turisti. Anii au trecut, mai exact vreo 10 si (surprinzator) multe din cele facute atuci au reusit sa se pastreze.
Alaturi de Arhiva de Geografie si de Calator prin garile de odinioara am descoperit insa un loc uitat de tot ce a insemnat "capitala europeana a culturii", dar care desi cam prafuit si aproape necunoscut, spune o poveste. Iar noua, calatorscopicilor, ne plac locurile si lucrurile cu poveste, asa ca vizita ne-a venit "manusa". Ei bine, nu departe de centrul istoric al Sibiului, dar suficient de bine ascuns incat sa treaca neobservat, se afla Muzeului Locomotivelor cu Abur. Asa-i ca suna interesant? Haideti sa va povestesc cate ceva despre el:
Ca sa nu plecati la drum cu false asteptari si sa ma boscoroditi la sosire, o sa va spun, din capul locului ca termenul de muzeu, in acest context, este mult supraevaluat. In fapt este vorba despre o zona de triaj, aflata nu departe de gara din Sibiu, unde au fost depozitate "bunicutele cu aburi". Totul este in aer liber, fara vreun fel de decor sau explicatii, insa experienta este inedita.
Muzeul a fost inaugurat 1994 si este "casa" a 35 de locomotive, 2 pluguri, 2 macarale, toate construite in perioada 1885 –
1958, cateva dintre ele de productie romaneasca (uzinele Domeniilor Resita, 23 August si Malaxa), dar si de pe alte meleaguri(Schwartzkopff, Orenstein & Koppel, Borsig din Berlin, Mavag din
Budapesta, Skoda, etc).