Raftul de calatorie (13) - La drum cu matusa-mea (autor: Graham Greene)

Graham Greene spunea despre cartea sa: „La drum cu matusa-mea e singura carte pe care am scris-o doar pentru a ma amuza.” Oare chiar asa sa fie? Cu fiecare pagina cartea iti trezeste mai multe intrebari, decat te clarifica, fiecare rand mai adauga o enigma, incurca mai tare lucrurile care pareau pana atunci clare...si cred, ca atunci cand cunosti finalul, reactiile cititorilor pot parea amuzante. Cu toate acestea, am vazut in "La drum cu matusa mea" o poveste despre parteneri de calatorie si legaturile care se creaza intre ei, despre cum timpul petrecut in compartimentul trenului indeamna la conversatie si socializare, despre cum fiecare calatorie pe care o facem e o noua ocazie sa cunoastem si sa ne cunoastem pe noi insine, sa ne descoperim altfel decat am facut-o pana atunci.

Romania (13) - Micul Trianon de la Floresti - o bijuterie pierduta si o poveste trista

"Adevarat paradis terestru, cu atat mai impresionant cu cat nici de pe calea ferata ce traverseaza campia intre Floresti si Baicoi, nici imprejurimile prafuite ale proprietatii, nici drumul desfundat care leaga gara de castel nu lasau sa se intrevada ceva asemanator. Colorit bogat, armonios impartit: straturi inflorite, catifeaua de un verde intens a pajistilor netede, carpeni ramurosi, tunsi impecabil, tufe pline de flori mirositoare; bazine, fantani arteziene dupa moda franceza, linia clasica a aleilor lungi, cu pietrisul fin bine netezit, care aminteau gradinile de la Versailles, inviorate de asfintitul soarelui de mijloc de august; palcuri de vile luminoase si de pavilioane vesele, impodobite cu capucine și muscate". - in aceste cuvinte descria Maria Tescanu Rosetti, nora lui George Grigore Cantacuzino palatul de la Floresti.

La 100 de ani si ceva de la finalizarea constructiei (in 1913), aproape nimic nu mai aminteste de paradisul terestru, insa ruinele intr-o avansata stare de degradare continua seria locurilor frumoase din Romania, in jurul carora s-ar putea tese sute de povesti, ce cad victime ale nepasarii si probabil a intereselor ascunse.Desi Calatorscop este despre calatorii si locuri pe care va recomand sa le vizitati, nu pot trece cu vederea monumentele cu un imens potential turistic care sunt lasate (de cele mai multe ori voit) in paragina.

Raftul de calatorie (12) - Tara cu un singur gras (autor: Adelin Petrisor)

Daca nu poti vizita o anumita tara, din motive independente de tine, poti calatorii acolo, macar imaginar, ajutat de istorisirile celor care au avut acest "privilegiu" (inca sunt intr-o dilema in ceea ce priveste ghilimele). Si cum Coreea de Nord nu e o tara accesibila orisicui, am profitat de experienta lui Adelin Petrisor din 2012, citind cartea sa: "Tara cu un singur gras", pe de-o parte un exercitiu jurnalistic, pe de alta parte o experienta care te marcheaza si forteaza totodata sa rememorezi vremuri de mult apuse, dar oricum ai privi-o, o sansa unica.

Daca ar trebui sa caracterizez cartea in doar cateva cuvinte, as ca este scrisa cu o doza mare de (auto)ironie si cu o subiectivitate ce tinde sa fie cat mai obiectiva cu putinta. V-am bagat in ceata? Pai sa va explic mai pe  larg:

Romania (12) - Trenuletele (de jucarie) din Sinaia sau reconectarea cu copilul din tine

Gara din Sinaia reuneste de fapt parti din cele 3 gari pe care orasul le-a avut de-a lungul istoriei sale, iar daca e sa luam in calcul si micuta gara din diorama gazduita de Expozitia de Trenulete aflat la capatul peronului, putem spune ca avem parte de o premiera: 4 gari intr-una singura.

Cu aceasta idee in minte, imi propun sa va povestesc cate ceva despre experienta vizitarii acestei expozitii de machete, gazduita de Salonul Princiar a lui Carol I, construit in 1879. Pacat ca aceasta legatura, intre vechi si nou, nu este promovata mai mult, insa de apreciat faptul ca, inca de la intrarea in gara (propriu-zisa) expozitia iti este semnalata si esti invitat sa o vizitezi. Asa ca, am luat-o si noi pe urma indicatoarelor,

3 zile pe domeniul Peles intr-o locatie cu poveste

Weekend-ul trecut ne-am bucurat de premiul castigat la Orkestra Fall-Winter 2014, adica voucher-ul de la Aerotravel. Locatia aleasa: Sinaia - Domeniu Peles - Hotelul Bastion.*

De ce am facut tocmia aceasta alegere? Pentru ca vroiam sa fie relativ aproape de Bucuresti, la munte, intr-o zona in care sa avem ce vizita si pe unde sa ne plimbam, in mijlocul naturii si sa ne deconectam de agitatia urbana. Am vrut sa fie o locatie de weekend, incat sa nu nu para rau ca timpul va fi prea scurt pentru explorare. Cat despre hotel - il remarcasem inca din octombrie. M-a atras design-ul exterior, perfect in ton cu zona de munte, cu arhitectura celorlalte cladiri de pe domeniu de la Peles, cat si recenziile bune de pe site-urile de specialitate.

Cireasa de pe tort a fost insa poveste (frumoasa), care leaga hotelul

Raftul de calatorie (11) - Bazarul pe roti (autor: Paul Theroux)

"Inca din copilarie, cand locuiam la o azvarlitura de bat de Boston si de Maine, rar mi s-a intamplat sa aud cum trece un tren fara sa mi doresc sa urc in el" - asa se deschide jurnalul de calatorie prin Asia a lui Paul Theroux. Si cumva, pe tot parcursul cartii si a voiajului sau, iti inspira placerea de a calatori cu trenul, chiar daca uneori asta vine la pachet cu mizerie, oameni "dubiosi" din diferite clase sociale si neajunsuri ale retelei feroviare.

Si premiul, plimbare (calatorscopica) se facu...

Va mai amintiti articolul "Exercitiu de imaginatie (3) - Eleganta ca destinatie"? A fost scris ca raspuns la provocarea lansata in cadrul campaniei AeroTravel din cadrul concursului Orkestra Fall/Winter; dar pentru mine a fost un prilej bun sa imi amintesc de locurile frumoase pe care le-am vizitat, dar mai cu seama de eleganta pe care anumite orase o emana. Am incercat sa scot din clasament destinatiile clasice asociate cu eleganta, asa cum este Paris-ul si in cele din urma, in cursa finala au ramas doar 3: Edinburgh, Praga si Salzburg. Trei orase, din trei tari, cu istorie si cultura diferita, cu un stil de viata aparte, cu arhitectura si povesti mereu surprinzatoare. Ca o defilare pe covorul rosu, s-au insiruit argumentele in favoarea elegantei lor si datorita voua am castigat locul II. 

Pe la mijlocul lunii Decembrie va multumeam pentru sprijin si va anuntam ca voucher-ul de 300 de lei pus la bataie de Aerotravel ne va duce intr-o noua calatorie calatorscopica.

Iar dupa Gala de Premiere, am inceput cu o mica aventura, scotocind site-ul celor de la Aerotravel in lung si in lat, am schimbat zeci de mailuri cu ei, m-am enervat, m-am calmat, dar am ajuns la o concluzie (zic eu, pertinenta) - Mai au mult de lucrat la partea de comunicare cu clientii. Dar, cum totul e bine cand se termina cu bine; iar orice are la mijloc o noua calatorie, nu are cum sa nu fie un lucru bun...In cele din urma am reusit sa luam decizia finala.

Asadar, premiul castigat impreuna cu voi (multumesc, multumesc, multumesc) merge spre un weekend la Sinaia, la un hotel cu poveste, intr-o locatie incarcata de istorie si care (sper) sa aduca o noua perspectiva asupra unuia dintre monumentele turistice etalon din Romania.

Asadar...urmeaza povesti noi si interesante pe Calatorscop, tocmai bune pentru a va pregati destinatia de concediu :)

Romania (10) - Castelul Pelisor - istorie, papucei si un ghid la inaltime

In weekend-ul in care am vizitat Palatul Cantacuzino si Muzeul Iulia Hasdeu, despre care v-am povestit acum ceva vreme, am fost si la Castelul Pelisor (Pelesul era inchis pentru conservare). Am ezitat un pic sa va scriu si despre el, pentru ca e o locatie foarte cunoscuta, s-au scris mii de articole, carti si povesti despre el, asa incat mi-a fost teama ca articolul meu nu va aduce nimic nou fata de ceea ce stiti deja despre Pelisor. In final, ceea ce aduce nou acest articol este recomandarea de a-l vizita, daca pana acum nu ati avut ocazia, sau de a-l revizita, pentru ca orice revedere va aduce cu sine ceva nou. Pentru mine, noua si  placuta surpriza a fost prezenta si prezentarea ghidei care a coordonat acest tur.