Romania (34) - La via Bratienilor - Vila Florica

Am ajuns pe Domeniul Florica din Stefanestii Noi, jud Arges intr-o zi de iarna calduta, fara zapada, cu cer senin si soare bland, fara sa stim prea multe despre refugiul Bratienilor dintre dealurile argesene acoperite candva cu vie (de aici si numele de "La vie", dat de Carol I). Surpriza a fost cu atat mai mare cand conacul neoromanesc dintre copacii inalti si batrani a inceput sa isi spuna usor, usor povestea impletita cu file din istoria Romaniei, prin vocea ghidului, o doamna draguta si extrem de atasata emotional de acest loc (sau cel putin acesta este sentimentul pe care ni l-a transmis pe parcursul vizitei noastre).

Dinastia Bratienilor (cred ca o putem numi asa fara falsa modestie) a fost una dintre cei mai importante familii de pe scena politica romaneasca, a dat 3 prim-ministri si a fost acolo la fiecare moment important din istoria nationala de dinainte de comunism: Razboiul de Independenta de la 1877, Marea Unire a Principatelor de la 1918, aducerea in tara a principelui Carol I, infiintarea Partidului Narional Liberal sau reformele pentru democraria interbelica. In 2018 este anul centenar al Romaniei si cu siguranta nu vom putea vorbi despre Romania fara sa amintim de Bratieni si cu siguranta ar trebui sa amintim si de Florica, caci in saloanele sale s-au elaborat strategii in timp de pace si razboi, s-au alcatuit si destituit guverne si s-a analizat si dezbatut Independenta si Unirea Romaniei.

Intalnirea a inceput cu un aer ludic, intrucat, chiar in locul in care ne-a oprit autocarul (adica in fata fostei ferme a domeniului, despre care va voi povesti in finalul articolului) un semn avertizeaza trecatorii si soferii ca se pot intersecta cu veveritele ce-si au caminul printre brazii ce marginesc domeniul. Am urcat aleea asfaltata ce duce la conac, si am zambit din nou copilareste la casute pentru pasarele agatate prin copaci, parca desprinse din desenele cu Twetty si Silvester.  Urcusul nu este nici greu si nici lung, mai degraba o plimbare placuta in natura, si iata-ne ajunsi in fata Vilei Florica, numita asa dupa numele primei fiice a lui Ion Bratianu, care a murit in 1865 la doar 3 ani.

Povestea casei de la Florica incepe undeva pe la 1829, cu dimensiuni mult reduse fata de ceea ce vedem astazi - doar 4 camere,la parter si o pivnita. I.C. Bratianu este cel care, in 1858 comanda inaltarea cladirii si o prima modernizare a acesteia. De altfel, toti cei 7 copii ai lui I.C. Bratianu au crescut si copilarit aici, în vila de la Florica. O a doua modernizare a conacului, mult mai ampla decat prima este facuta de Ionel Bratianu intre anii 1899 şi 1925. Acesta este momentul in care terasa de la primul etaj de unde poate fi admirata panorama asupra imprejurimilor si a orasului Pitesti, este acoperita, putand fi folosita atat ca salon, pe timpul verii, cat si ca loc de plaja, in extremitatea lasata in mod intentionat descoperita si dotata cu un dus inca functional. Inevitabil, conacul nu a fost "iertat" de nationalizarea din 1942, iar in 1970 devine casa de oaspeti si beneficiaza de renovare. Astazi, ea este deschisa publicului si este administrata de Centrul Cultural Bratianu.

Odata ce pasesti in interior intelegi ca te afli in casa unor intelectuali, marturie fiind cele nu mai putin de 4 incaperi ce deservesc tot atatea biblioteci si pe care ni le putem imagina doldora de volume groase si valoroase aduse din toate colturile lumii. Prima dintre acestea ne intampina chiar de la parter, cu corpuri din lemn incastrate in perete si vitrine din cristal. Emblematice sunt si masa ce troneaza in mijlocul bibliotecii, din sec XVI, din cires pietrificat si cu placute de ceramica infatisand scene din mitologia persana, alaturi de soba din ceramica alba cu cu brau impletit in trei, verde inchis, ambele fiind piese originale ce au supravietuit distrugerilor produse de comunisti. In continuarea micutei biblioteci se afla Salonul de Primire, de altfel cea mai mare dintre incaperile conacului, cu o forma dreptunghiulara, mai mult lunga decat lata si in capatul careia avem un pic separeu cu semineu. Aici am regasit o serie intreaga de poze cu membrii familiei si alte personalitati importante ale vremii, care de-a lungul timpului au poposit la Florica: Carol I, Ferdinand I, reginele Elisabeta si Maria, C.A.Rosetti, printul Barbu Stirbey, maresalul Averescu, I.G.Duca, fratii Golescu.

Vizita a continuat la etaj, cu biblioteca suspendata si totodata camera de studiu a micilor Bratieni. Sus pe tavan există un luminator, insa acesta este unul fix si nu mobil ca cel din Pelisor, spre exemplu. Se spune ca nimeni nu venea la Florica sau nu se intorcea din vreo calatorie fara sa aduca cel putin o carte, astfel ca biblioteca a ajuns sa adaposteasca peste 30.000 de volume, fiind considerata la acea vreme cea mai importanta biblioteca privata din Romania. Dintre volumele originale nu s-a mai putut recupera nimic, caci acestea au fost arse in fata conacului odata cu venirea comunistilor si transformarea casei in punct de supraveghere a zonei.

La acelasi etaj se afla si frumoasa terasa acoperita, marginita de un impresionant cupotor traditional cu vatra, varuit intr-un alb imaculat ce contrasteaza cu negrul stalpilor de sustinere ai terasei si grinzile din stejar ce fac parte din putinele elemente originale ale conacului. Dar nu putem vorbi despre terasa fara sa amintim de usa prin care se face accesul aici, ce dateaza din 1823, dar a carei provenienta ramane necunoscuta. Aceasta este decorata cu simboluri traditionale si dacice, printre care am recunoscut steagul dacic.

La ultimul etaj se afla Biroul lui Ionel Bratianu, din care nu lipseau corpuri de biblioteca, poze ale Bratienilor, dar si obiecte personale ce le-au apartinut acestora. De aici se iesea pe o alta terasa, mai redusa ca dimensiuni si unde, in zonele acoperite de depozitau, cum altfel, din nou...carti.

In putinul timp ramans inainte de plecare ne-am indreptat spre celelalte doua cladiri pe langa care trecuseram la sosire: pe dreapta turnul din piatra (asemanantor cladirilor din Sinaia) care gazduia centrala electrica si pompele de apa, dar si observatorul astronimic, iar pe stanga ferma domeniului, folosita o perioda (in timpurile mai recente) ca salon de nunti, acum lasata in paragina, cu toate ca exteriorul pare renovat. Manati de curiozitate, am profitat de cele cateva minute in avans, pana s-a reunit grupul la autocar, ca sa exploram locul. 

Am patruns asadar prin poarta de fier intredeschisa si dintr-o data ne aflam intr-o curte interioara, patrata asemeni unui han din vremurile de demult. Peste tot cioburi, lemne, grinzi prabusite si natura care, usor, usor acaparase locul si isi reintra in drepturi. Fara falsa modestie va spun ca ne-a incercat un sentiment de tristete si dezamagire, ca un astfel de loc ar putea disparea. Am urcat pe treptele de piatra, inca tapene pana la primul etaj, si am dat un tur al balconului ce inconjoara curtea. Incaperile micute sunt goale si golite de tot ce avea in ele. Stalpii de sustinere frumos scluptati erau acoperiti de o iedera aproape uscata, iar peisajul parea dezolant. Ne-am intrebat in soapta: de ce?

In vremurile ei de glorie, via si ferma de la Florica erau unele dintre cele mai moderne astfel de locuri. Sutele de hectare de vita de fie ce inconjurau domeniul, constituiau o importanta sursa de venit pentru familie, vinul produs de ferma Bratianu fiind vandut atat in tara, cat si in strainatate. Un al produs de marca al fermei era untul de la Florica, un brand de lux al vremii despre care insusi regele Carol I afirma: “cu toate insistentele mele la fermele regale nu pot obtine untul de la Florica.

Ne-am incheiat vizita cu promisiunea de a reveni la Florica pentru a revizita conacul, ferma dar si celelalte edificii din jur: capela Bratienilor - Biserica Sf. Ioan Botezatorul, locul unde sunt inmormantati cei mai multi dintre membrii familiei, parcul si imprejurimile .

Informatii practice:

Localizare: Loc. Stefanesti, 5 km sud – est de Pitesti;

Pret bilet: 6.5 lei si ghidaj 15 lei
Program de viziare: L-J 8-16, V 8-14, S-D 9-17. Surpriza a fost ca, te poti si caza aici, cu o rezervare prealabila, iar preturile sunt de la 270-310 lei pe  noapte/apartament sau garsoniera. O noapte in resedinta Bratienilor, locul unde s-au scris pagini intregi de istorie a Romaniei este cu siguranta o experienta de neuitat si de neratat. Cine stie, poate vom povesti despre asta chiar pe Calatorscop :)