Gustul Franței din bucătăria de acasă: Soupe d’oignons aux Halles

Legume asigurate de Băcănia Tei

Știți ce îmi lipseste cel mai mult din călătorii, pe lângă vibe-ul orașelor, entuziasmul descoperirii unor locuri noi și poveștile din spatele lor? Ei bine - gustul. Gusutul experientelor culinare aparte, gastronomia locala, preparatele ce rămân în memoria papilelor gustative și care, într-un mod neașteptat, de conectează fix în mijlocul lor, fie ca este vorba despre un mic bistro parizian servind un croissant aburind la micul dejun sau în mijlocul unei berării din Munchen ce freamătă de forfota urmașilor lui Hans cu halbe gulerate în mână, sau poate într-o mica tavernă grecească ascultându-l pe Zorba acompaniat de valurile care se sparg de țărm. Perioada pe care toți o traversăm, cu pandemie, izolare și grijă de a nu ne îmbolnavi, noi sau cei din jurul nostru, parcă ne-a răpit această bucurie - călătoriile nu mai sunt la fel, orașele parcă nu mai sunt la fel și nici ieșirile la restaurant parcă nu mai sunt aceleași. 

Dar pentru că mi-am propus să mă bucur cât se poate de mult de astfel de experiențe și în contextul actual, am găsit o soluție - cel puțin o zi pe săptămână în care meniul pe care îl pregătesc sa fie inspirat din alt colț al lumii. Ideea mi-a venit în timp ce scriam pentru o altă probă a Superblog (citiți mai multe aici) și, la pachet cu tot research-ul, pregătitul, gătitul, degustatul, parcă și papilele gustative cu chef de călătorie au zărit o rază de speranță.

Nu e ușor să gătești în pandemie, când casa îți este de cele mai multe ori și birou, și școală, și loc de joacă, și câte și mai câte. Unde mai pui că și sezonul rece face misiunea cu atât mai grea, mai ales atunci când cauți legume și fructe proaspete, cu gust adevărat și culoare așijderea. În acest context, inițiativa unor producători locali de a-și muta roadele muncii online, asigurând totodata livrarea direct acasă la cumpărători este mai mult decât lăudabilă, deși recunosc, nu am primit o astfel de idee cu ochi buni de la început ("Păi știu eu ce legume storcoșite îmi pun ei în traistă?", "Fructe stătute prin depozite,de nu le mai vrea nimeni", "Eu trebuie să văd omul care le vinde, să aleg cu mâna mea fiecare roșie, să știu pe ce dau banii" - sunt doar câteva din reacțiile pe care, sunt convinsă, nu doar eu le-am avut). 

Unboxing Ladița pentru supa cremă

Și cum ideea mea de a călătorii culinar din mijlocul bucătăriei proprii avea nevoie de ingrediente diverse, proaspete, alese cu grijă, iar timpul pare că încă nu a învățat să se dilate, cumpărarea lor online a părut o alternativă de luat în calcul. După un mic tur al site-urilor - eu i-am ales pe cei de la Băcănia Tei pentru că m-au atras mixul de legume/fructe din lădițele deja configurate și faptul că site-ul îți pune la dispoziție nu doar legume și fructe proaspete, dar și paste, sosuri, dulcețuri, carne, vin și multe altele. Cu biletele de avion luate....pardon cu lista de cumpărături făcuta și comanda lansată - m-am pregătit pentru o călătorie cu gust de....Franța. 

Până a venit comanda, mi-am continuat research-ul și, în ton cu vremea mohorâtă, rece și gri de afară am decis ca preparatul câștigător al prânzului francez de sâmbătă să fie - Soupe d’oignons aux Halles. Supa de ceapă - un preparat autentic franțuzesc de iarnă, al cărui nume amintește de Les Halles - celebra piață din inima Parisului. Povestea ei e la fel de interesantă, ca și gustul, diferit față de ceea ce asociem noi cu ideea de ciorbă sau supă, fie ea și supă cremă. 

Supa de ceapă se află în repertoriul culinar francez încă din perioada medievală, de atât de mult timp încât este aproape imposibil să-i urmărim originile. Dacă unii atribuie creditul regelui Ludovic al XV-lea care, întorcându-se de la vânătoare, își găsise dulapurile goale, cu excepția câtorva cepe, puțin unt și șampanie, alții îi leagă începuturile notorietății de numele Stanislas Leszczynski, Duce de Lorena, care ar fi gustat mai întâi supa de ceapă într-un han din Champagne. Dar, indiferent de unde si-a început povestea,  în restaurantele din Les Halles (cel mai celebru fiind Au Pied de Cochon) - această supă și-a dobândit notorietatea, datorită adăugării unui element cheie: gratinée. Supa a devenit rapid nu doar micul dejun al salahorilor din Halles, responsabili cu transportul mărfurilor în imensa piață, cât și un remediu pentru mahmureala petrecăreților, care părăseau cabaretele în zorii zilei.

Revenind în zilele noastre - Soupe d’oignons aux Halles în versiunea călătorscopică a fost inspirată de Ladita pentru supe crema găsită pe Băcănia Tei, deși încă din prezentarea de pe site se arăta o lădiță consistentă, atunci când a adus-o curierul m-au surprins două aspecte:  varietatea produselor (un dovleac baban, morcovi, telină, păstârnac, gulie, conopida, cartofi, ardei, și bineînteles vedeta preparatului meu - ceapa) și faptul că toate erau sănătoase, curate și ambalate cu multă grijă în pungi individuale de hârtie.

Dar cam atât despre entuziastul unboxing și să continuam povestea supei cu iz franțuzesc. Ingredientele sunt listate alăturat, iar pregătirea ....surpriză, suspans, sunet de tobe ....este în clipul video de la finalul articolului. Fără pretenție de Chef de renume, eu zic că a ieșit ce trebuie.

Cât despre gust total diferit față de orice supă pe care o cunosc și cumva (o fi și autosugestia de vină) m-a teleportat, în aglomeratele bistrouri pariziene, cu meniul zilei și garçoni alergând printre mesele aglomerate, când debarasând, când aducând farfurii aburinde cu preparate inspirte de gastronomia rurală, preparate cu dibăcie și cu produse locale. 

Cu produsele din aceeași comandă generoasă au mai ieșit o delicioasă plăcintă de dovleac și un soufle de conopidă de te lingi pe degete, care însă nu au rezistat exercițiului hollywoodian și au fost devorate, la propriu de audiență. Iar adițional așteaptă cuminți o seară italiană cu iz napoletan, un pachet de Paccheri al Bronzo (cunoscute în gastronomia tradițională ca „pastele săracilor” pentru că sunt mari și doar câteva sunt suficiente pentru a umple farfuria. O curiozitate simpatică se referă la originea numelui: în dialect „pacchero” înseamnă „palmă” și, prin urmare, sunt numite și palme). 

Supa de ceapă

Dacă v-am făcut poftă da-ți și voi o tură prin piața viruală a Băcăniei Tei și bucurați-vă de livrarea legumelor de la tara, a produselor proaspete de sezon sau de conservele delicioase ale producătorilor locali.

E bine de știut că produsele proaspete se livrează doar în București și Ilfov, iar toate celelalte oriunde în țară. Au fost prompți și amabili, oferind alternative pentru produsele din comandă pe care nu le aveau în stoc.

Provocare lansată de Băcănia Tei, în cadrul Super Blog 2020 - Poftă bună!