Bucuresti (31) - Pe urmele familiei Chrissoveloni prin centrul vechi

Sursa foto

Dupa-amiaza de vara, tocmai buna pentru a descoperi noi intelesuri pentru locurile si cladirile pe langa care trecem aproape zilnic, in acelasi iures ce poarta amprenta rutinei. De data aceasta i-am ales ca parteneri de calatorie pe cei de la Asociatia Istoria Artei, intr-un tur pietonal printre cladirile ce au facut parte din patrimoniul familiei Chrissoveloni. Turul a fost condus de d-na Oana Marinache, istoric de arta si presedinta asociatiei, care ne-a purtat pasii pe Lipscani, dar si prin tumultoasa viata a familiei, legaturile cu marile nume ale epocii si ceea ce a ramas in urma lor - trei foste sedii de banca si a unui centru comercial: BNR - filiala Bucuresti (Lipscani nr. 8), imobilul de la numarul 29, Carturesti Carusel (Lipscani nr. 55) si Palatul Sutu. O calatorie interesanta, care se intrepatrunde cu viata financiara a Bucurestiului de la final de sec XIX si inceput de sec XX.

Insula Chios- Sursa foto

Dar sa incepem cu inceputul - cine au fost Chrissoveloni inainte de a deveni marii bancheri ai Bucurestiului? 

Originile familiei isi au radacinile in insula greceasca Chios, cunoscuta si ca Insula de mastic, datorita arborelui cu acelasi nume ce creste numai in aceasta zona. Din lemnul acestuia se extrage un fel de rasina, cu proprietati curative. Revenind la familia Chrissoveloni, prin 1848 Zannis Chrisovelloni impreuna cu familia fuge din Grecia, in urma unei invazii tatare si ajunge in Romania (de fapt in Tarile romane) si se stabilesc in apropiere de Galati. Aici incepe sa se implice in exportul de cereale catre Constantinopol, iar apoi decide sa deschisa si o societate financiara (ghiseu bancar) - "Chrissoveloni Fils, maison d’exportation et de banque", pe care o vor extinde mai apoi in Braila si Bucuresti. Acesta este momentul in care afacerile familiei se despart, o ramura ramanand sa se ocupa de comert, iar cealalta de partea bancara. Pentru cea din urma, actorul principal a devenit Jean Chrissoveloni, fiul lui Zannis. Acesta, alaturi de sotia sa, Sybille, o apropiata a Reginei Maria, au transformat conacul familiei de la Ghidigeni (o localitate aflata in apropierea Galatiului) intr-o destinatie mondena si de petreceri pentru personalitatile vremii. La Ghidigeni a fost construit primul teren acoperit de tenis de camp din Europa, dar si o pista de popice. Mai apoi, in timpul razboiului au transformat-o in spital de razboi. Tot aici a luat fiinta si "Societatea de Ambulantă Regina Maria”, finantata de Jean Chrissoveloni.

In timpul turului - Palatul Palladin (BNR filiala Bucuresti)

Dupa terminarea Primului Razboi Mondial familia si-a continuat incursiunea in lumea financiara, astfel ca, in 1920 deschid la Bucuresti un ghiseu al Bancii Chrissoveloni, pentru ca mai apoi sa fie facute demersurile pentru un sediu propriu, pe masura puterii financiare si a aspiratiilor noilor bancheri.

In apropierea primului sediu am inceput periplul, mai exact in fata sediului Bancii Nationale a Romaniei, la doar o aruncatura de bat de Palatul Paladin, actualul sediu al Filialei BNR Bucuresti, construita dupa planurile arhitectului George Matei Cantacuzino, in perioada 1923-1929. Destinatia cladirii s-a dorit a fi, inca de la inceput una utilitara, astfel ca la subsol (pe 2 niveluri) se aflau seifurile bancii, la parter ghisele de relatii cu publicul si birourile functionarilor, la etajul 1 birourile directorilor de rang mai mic, la etajul 2 era biroul lui Chrissoveloni si alte sali de intalniri. Partea deosebita a cladirii incepe la etajele superioare, intrucat, aceasta cladire beneficia si de dotari gandite pentru bunastarea angajatilor (concepte ce isi fac loc din nou loc gandirea corporatista contemporana romaneasca) - ma refer la o cantina, dotata cu bucatarie, camara proprie si sala de mese, o sala de sport cu vestiare si chiar o frizerie, toate amplasate la ultimele etaje ale edificiului. Cladirea are 2 intrari, cea din str. Lipscani fiind destinata clientilor bancii, iar cea de pe str. Stravopoleos, destinata angajatilor. De asemenea, exista si o diferenta de nivel intre cele 2 fatade, cea din str, Stravopoleos fiind mai inalta.

Calcanul pictat

In timpul vizitei ne-a fost atrasa atentia asupra unui detaliu interesant, adaugat in urma cu cativa ani (aprox 7). Dupa reabilitarea si renovara cladirii, calcanul dintre cladirea BNR si cladirea sucursalei CEC a primit o noua fata, pictata de cuplul de artisti Elena Gabriela si Ion Draghici. In coltul primei ferestre pictate, ochiul vigilent va regasi si monogramele celor doi.

Dupa moartea lui Jean Chrissoveloni, vine in prim plan Nicky Chrissoloveni, fiul scolit la Oxford a lui Jean. Abilitatile de afacerist ale lui Nicky au fost puse la grea incercare in timpul Marii Crize din 1929, cand acesta a preferat sa vanda o buna parte din proprietatile familiei pentru a returna depozitele clientilor sai. Era o perioada in care multe banci si-au declarat falimentul, insa Chrissoveloni a pus pe prim plan reputatia bancii, clientii si mentinerea bancii pe linia de plutire. Inclusiv Palatul Palladin a fost vandut catre BNR pentru a obtine lichiditatile necesare si a rambursa creditele clientilor. Astfel, Banca Chrissoveloni a avut licenta suspendata de catre BNR pentru o perioada foarte scurta - 6 luni, insa reputatia sa a ramas nestirbita.

The Vault (2011), in ceea ce era visteria bancii Chrisovelloni

Turul nostru ne-a condus apoi la imobilul aflat la numarul 29, care la randul sau a fost un sediu  despre care imi amintesc ca prin 2011 pana prin 2015 adapostea la subsol club-ul Vault. Denumirea clubului venea de la faptul ca, aici in subsolul cladirii era adapostita visteria bancii si seifurile. Imi pare rau ca, la momentul respectiv nu stiam prea multe despre aceasta cladire. In prezent ea este inchisa, iar lucrarile pentru a-i da o noua destinatie par sa stagneze. M-am bucurat insa sa gasesc, salvate pe undva prin calculator 2 poze din interior, pe care le impart cu voi (subsolul si holul de la parter, cu stalpii sau de marmura si ornamente bogate).

Holul de la parterul cladirii din Lipscani 29 (club Vault)

Ultima oprire pe Lipscani a fost in fata Librariei Carturesti Carusel. O retrocedare si o renovare de succes, despre care s-a vorbit mult in presa, s-au scris multe articolole si s-au filmat cateva documentare. Vorbim despre aproape patru ani de munca,  o investitie de aproximativ un milion si jumatate de euro si eforturile echipei de arhitecti pentru a pastra farmecul original al acestei cladiri. 

Astazi, spatiul de peste o mie de metri patrati, amplasat pe sase etaje, poarta din nou, blazonul familiei de bancheri (blazon insa ce nu s-a aflat pe cladire in perioada in care acesta a fost proprietatea familiei Chrissoloveni). Cladirea a fost cumparata in 1903 de  Nikolaos Z. Chrissoveloni, insa nu a fost folosita de familia de bancheri ca sediu de banca. Aceasta a fost inchiriata unei firme de comercianti – fratii Hassan, care aveau numele scris pe fatada principala. Circula pe internet cateva poze din epoca cu str. Lipscani pe care este vizibila firma Bazarul Popular (magazin cu articole vestimentare pentru barbati). In perioada comunista, aici s-a aflat magazinul Familia.

Sursa foto

Am finalizat turul in fata Palatului Sutu, ce gazduieste Muzeul Municipiului Bucuresti (promit ca in curand ii voi face o vizita si va povestesc mai multe). De ce aici? va veti intreba. Ei bine, si acest edificiu a fost timp de aproximativ 10 ani sediul Bancii Chrissoveloni, intre 1932-1942. In 1948 banca a fost nationalizata, Nicky Chrissoveloni a fost arestat, iar abia in 1960 familia a reusit sa fuga in Grecia.

Turul organizat de Asociatia Istoria Artei, a fost o ocazie excelenta sa descopar o parte fascinanta din istoria Bucurestiului despre care astazi vorbim prea putin. Banca Chrissoveloni a fost pana in 1933, la caderea Bursei de pe Wall Street, una dintre cele mai puternice institutii financiare din Romania, a avut sucursale la Sibiu, Galati, Braila, Constanta, Cluj, Constantinopol (1920) si New York (1921), conform Enciclopedia Romaniei.